„Nici o masă fără pește”. Așa suna un slogan din comunism, care intrase în conștiința publică. Lucrurile s-au shimbat puțin între timp, iar consumul de pește ridică cel puțin două probleme mari acum. Prima este că pescuitul intensiv duce sau poate duce la împuținarea stocurilor de pește și chiar la dispariția unor specii. A doua este că nu orice pește are calitățile nutritive pe care ni le dorim. Ba dimpotrivă.
La a doua ediție a Festivalului Peștelui Durabil, care a avut loc, recent, în stațiunea Mamaia, mai mulți șefi și maeștri bucătari, membri ai organizației Euro-Toques,
s-au întrecut în demonstrații de artă culinară având la bază peștele. ”Noi, românii, trebuie să ne consumăm speciile noastre. Așa încurajăm și producătorii, adică societățile piscicole. În acest moment se promovează foarte multe specii din afară, și asta le creează foarte multe probleme. Noi ne dorim să mâncăm somon și alte specii din Mărea Nordului și pește oceanic, când noi de fapt avem aici peștele nostru”, a spus Radu Zărnescu, organizatorul evenimentului.
De ce pește
Carmen Tordai, inginer în tehnologia produselor alimentare și membru Euro-Toques, spune că peştele conţine o sursă bună de proteine și este foarte sărac în grăsimi, de aceea este un aliment de bază în dietele de slabit, grăsimile de tip Omega 3 diminuând stratul de grăsime de pe abdomen. Peștele este o sursă excelentă de vitamine solubile în grăsimi: A, D, E, K, vitamina B12, minerale (iod, fosfor, seleniu și zinc). Consumul de pește scade nivelul colesterolului rău, responsabil de afecțiunile cardiovasculare, care reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în țările puternic industrializate (aproape 50 de procente). „Peștele, uleiul de pește și acizii grași Omega 3 stabilizează ritmul cardiac, corectând artimiile. Este alternativa ideală pentru cină, deoarece este sărac în calorii, dar bogat în proteine. Chiar și așa, trebuie preparat cât mai sănătos, e important să reţinem că pane-urile sau peştele prăjit în ulei devin adevărate bombe calorice, iar prin uscare şi afumare peştele pierde mare parte din acizii graşi Omega 3. De aceea, este indicat să se prepare peştele la cuptor, în folie de aluminiu, la grătar sau la aburi, să nu adăugaţi maioneză şi alte dressing-uri, nu folosiţi ulei în cantităţi industriale pentru a face o salată de icre, ci mai degrabă mâncaţi-le pe pâine unsă cu puţin unt. Toți medicii recomandă măcar o dată pe săptămână consumul de pește, atât în alimentația copiilor, cât și în cea a adulţilor”, spune Carmen Tordai.
Dacă vreţi să simţiţi gustul autentic al preparatelor din peşte, trebuie mers în restaurantele din Delta Dunării, acolo unde se poate consuma crapul cu orez si roşii, supă de şalău,ciorbă de cap de crap, chifteluţe de peşte şi cel mai bun borş pescăresc, icre de ştiucă servite cu pâine prăjită.“ Carmen Tordai, membru Euro-Toques
SPECII
Ce pește consumăm?
Carmen Tordai a prezentat câteva recomandări de consum pentru pește:
Crapul românesc, crapul chinezesc, fitofagul: ei fac parte din aceeași familie, sunt mari aducători de Omega3 și fosfor și sunt pești care pot fi consumați în orice cantitate, mai ales că îi găsim și proaspeți în comerț. Singurul mic “dezavantaj” ar fi prețul: sunt pești destul de scumpi pentru mulți dintre cumpărători (mai ales crapul românesc).
Macrou, hering, cod, merluciu: toți sunt pești oceanici și nu-i găsim decât în stare congelată la noi în țară, însă sunt pești de foarte bună calitate, plini de elemente nutritive. Atenție la peștii congelați, însă, întrucât nu toți importatorii sau comercianții îi transportă și păstrează în condiții corecte: de foarte multe ori ei sunt decongelați și apoi recongelați, proces care alterează proteina, unul dintre cele mai importante elemente nutritive pentru care consumăm peștele. Și ca aspect, în urma decongelării și recongelării, de foarte multe ori carnea de pește dobândește un aspect neplăcut, devine moale și se dezintegrează.
Pangasius: un pește foarte la modă, adus în Romania după anii ’90 și găsit în galantare numai sub formă congelată. Pe lângă faptul că e sărac în Omega3, în general pangasiusul este un pește de slabă calitate din punct de vedere nutritiv. Mai mult decât atât, el poate fi chiar nociv, și asta din cauza apelor din care provine, care sunt, în marea lor majoritate, foarte poluate. În nici un caz nu este recomandat copiilor. Dacă puteți, evitați-l.
Somon: există mai multe tipuri de somon, însă puteți consuma liniștiți, în orice cantitate. Are dezavantajul faptului că este un pește scump, însă totodată somonul este printre cele mai sănătoase tipuri de pește din lume. Somonul bun este cel sălbatic de Alaska.
Peștii de Marea Neagră: calcan, zargan, chefal, stavrid, hamsie: trebuie consumați cât de des se poate în stare proaspătă. Au marele dezavantaj că sunt pești “sezonieri”. Sunt plini de elemente nutritive, și au un gust minunat, mai ales că sunt pescuiți zilnic și aduși direct la terasele de pe litoral, unde plutește în aer mirosul de hamsie proaspătă de Marea Neagră.
Sardinele, cele mai ieftine dintre toți peștii sănătoși, sunt bune în orice formă, dacă sunt de Pacific. Conțin o cantitate enormă de Omega 3 la suta de grame, mai mult decât somonul, și este unul dintre extrem de puținele alimente în mod natural bogate în vitamina D.
Conservele de pește (sardine, macrou, hering, ton): pot fi consumate fără teamă că ar putea produce vreun rău organismului. Chiar dacă a fost conservat, peștele nu-și pierde din proprietăți. În continuare conține Omega3, fosfor și toate celelalte componente pentru care-l consumăm.
