Cercetătorii români din Buzău au reușit să creeze specii inedite de fructe şi legume, precum castravetele exploziv pentru diabetici şi pepenele cu gust de coniac, relatează Mediafax.
În serele Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău se cultivă multe specii inedite de legume, precum vinete albe, roşii tigrate, roşii negre, mai multe soiuri de ardei – unii dintre ei atât de iuţi încât sunt folosiţi doar la fabricarea spray-urilor lacrimogene.
Castravetele exploziv creat de horticultorii din Buzău este destinat bolnavilor de diabet ce nu sunt dependenţi de insulină, ajutând la reglarea glicemiei. Acest castravete conţine şi o serie de săruri minerale şi vitamine, dar şi substanţe mai rare, precum biotină – substanţă ce ajută la regenerarea unghiilor şi a părului.
"Avem şi altfel de plante care sunt vizate în special de oamenii de ştiinţă din domeniul medical, cum ar fi momordica cochinchinensis sau fructul GAG, care este valoros din punct de vedere medicinal, având un conţinut ridicat de licopen şi conţinut de caroten mult mai mare decât morcovul. Se foloseşte foarte mult în combaterea cancerului şi lucrăm să o aclimatizăm", a povestit coordonatorul activităţii de cercetare din staţiunea de la Buzău, Costel Vânătoru.
La loc de cinste sunt plantele aromatice, între care zeci de soiuri de busuioc cu miros şi gust distincte, melisa – o plantă cu gust puternic de lămâie sau arbustul de manuka, din florile căruia se face cea mai scumpă miere de albine din lume, care se vinde la gram.
O altă plantă inedită obţinută la Buzău este pepenele cu aromă de coniac, dar care de fapt nu conţine niciun strop de alcool. Fructul, care este alungit şi cântăreşte cel mult trei kilograme, este rezultatul a peste 20 ani de cercetări ale horticultorilor buzoieni.
Cercetătorii din Buzău se plâng că nu au bani pentru omologarea produselor, ceea ce ar permite vânzarea lor, iar soiurile se pierd. Tot din cauza lipsei banilor, activitatea în serele staţiunii de cercetare de la Buzău este mult redusă, numărul angajaţilor ajungând în prezent la 100, în condiţiile în care în trecut erau chiar şi 2.000 de salariaţi.
"Suntem recunoscuţi pentru creaţiile legumicole, unele din ele foarte vechi, dar pe care le-am readus la viaţă, pepenele fondant, vânăta Drăgaica şi alte creaţii noi, de după anii '90. Avem peste 60 de soiuri hibrid omologat şi în curs de omologare, anual cam patru-şase creaţii noi. Avem un număr mare de creaţii, dar neavând bani pentru omologare şi brevetare pierdem foarte multe soiuri. Este ca un cerc vicios pentru că toate aceste creaţii sunt ale statului, statul nu alocă nici măcar bani pentru omologare şi brevetare. Dacă nu sunt brevetate şi omologate se pierd pentru că ele nu pot fi folosite sau scoase în piaţă. Eu am început munca la hibridul de roşie siriană în urmă cu 20 de ani şi abia acum am obţinut acest hibrid. Este o cercetare îndelungă, cu costuri pe măsură", a declarat cercetătorul Costel Vânătoru.
Cercetătorii spun că au început să vândă răsaduri în toată ţara, pentru a-i convinge pe oameni să mănânce legume româneşti, iar spre surpriza lor cererea a fost mare. De asemenea, ei încearcă să-i ajute pe micii producători, dându-le sfaturi cu privire la cultivarea şi îngrijirea legumelor.
În prezent, în România mai există trei staţiuni de cercetare legumicolă subordonate Institutului de la Roşiorii de Vede, judeţul Teleorman, între acestea aflându-se şi Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Legumicolă Buzău. Staţiuni de cercetare legumicolă au fost mai multe şi au avut rezultate deosebite, dar s-au desfiinţat din lipsă de bani, pentru că statul nu mai finanţează cercetarea, deşi există o lege în acest sens.
