Vinurile produse din soiuri autohtone de struguri sunt cumpărate atât de români, cât și de străini.
Vinurile românești sunt tot mai apreciate, nu doar de către români, ci și de străinii care vin în Transilvania. Soiuri precum Fetească Regală sau Fetească Albă sau Cădarcă au succes deoarece raportul calitate / preț este unul foarte bun, iar producătorii români au învățat cum să vinifice corespunzător aceste soiuri.
Renașterea viticulturii în Transilvania
În urmă cu două decenii, românii alegeau între două soiuri de vin: vin alb sau vin roșu. Însă, între timp, lucrurile s-au schimbat radical. Gusturile cumpărătorilor s-au rafinat, iar proprietarii podgoriilor au învățat cum să aibă grijă de averea lor vie, spune directorul unei crame din Cluj, Alexandru Dobra. ”Asistăm la un fenomen spectaculos de replantare a unor podgorii, cum ar fi cea de la Miniș, la refacerea unor plantații, cum ar fi cea de la Culpiu, dar și de extinderea spectaculoasă a celei de la Jidvei. În general, este vorba de soiuri albe, însă sunt și inițiative lăudabile de plantare a unor soiuri roșii, precum este cea a proprietarilor podgoriei de la Ciumbrud. De asemenea, sunt vinuri cu un potențial extraordinar, cum sunt cele din Blaj, care încă nu beneficiază de o ambalare corespunzătoare. Un exemplu este vinul produs de ferma viticolă a familiei Fleșer din Blaj, un vin de o calitate premium, dar care este vândut deocamdată vrac, deoarece proprietarul nu a investit încă într-o linie de îmbuteliere. Însă după ce vor intra pe rod suprafețele pe care le-a plantat recent, probabil că va deveni rentabilă îmbutelierea acestui vin. O mențiune specială merită vinul de Căpâlna, care este într-o situație asemănătoare celui de la Blaj, în sensul că există un potențial imens, dar mai sunt necesare investiții. În Banat, Recașul este o podgorie foarte cunoscută, care, însă, pe gama premium este concurată de podgoria mai mică de la Petrovaselo, iar în zona Crișanei – Satu Mare avem un brand care merită să fie apreciat, Nachbil”, spune Alexandu Dobra.
O schimbare a preferințelor
La început, românii au cumpărat mari cantități din vinuri produse din soiuri de import, cum ar fi Cabernet, Pinot Noir sau Pinot Gris, Chardonnay, Riesling sau Traminer. Însă, încetul cu încetul, au redescoperit soiurile autohtone. De asemenea, și străinii au constatat cu surprindere că vinurile românești au o calitate deosebită, mai spune directorul cramei. El crede că cele mai remarcabile soiuri din regiune sunt Feteasca Regală din categoria vinurilor albe și Cădarca de Miniș, din categoria vinurilor roșii.
Soiul Fetească Regală a fost atestat în anii 1920. Oenologul Ion Buia, director în cadrul Podgoriei Jidvei, spune că soiul a fost remarcat întâmplător, la Sighișoara, când o săteancă din Daneș a venit să vândă un coș cu struguri mai aparte. Inițial, specialiștii au crezut că este vorba de Festească Albă, iar apoi și-au dat seama că este vorba de un soi aparte, cu calități superioare. În onoarea Regelui Ferdinand I al României, noul soi românesc a fost botezat Fetească Regală. Însă regele Marii Uniri nu a mai apucat să se bucure de consacrarea acestui soi aparte. Regele Ferdinand I a murit în anul 1927, iar Feteasca Regală a devenit un soi apreciat în toată țara abia după succesul reputat în cadrul Expoziției Naționale de Vinuri și Fructe de la București, din anul 1928. Unii specialiști consideră că soiul Fetească Regală este rezultatul hibridizării naturale a soiurilor Fetească Albă și Grasă de Cotnari. Ei mai cred că, în acest caz, a apărut fenomenul numit heterozis, care înseamnă că hibridul are o calitate superioară soiurilor din care provine.
Vinul Cădarcă de Miniș a fost preparat pentru prima dată în anul 1744. Prepararea sa este una aparte. Secretul este dat de folosirea boabelor stafidite. O parte din struguri sunt lăsați în vie până în octombrie. Boabele sunt recoltate abia când încep să se stafidească, apoi sunt lăsate în căzi uscate câteva zile. Apoi, sunt frământate cu mâna sau zdrobite cu picioarele. Este obținută o pastă de consistența mierii, care este lăsată câteva zile la fermentat, apoi peste ea este turnat vin roșu, obținut din același soi de struguri. După o săptămână, sâmburii de struguri sunt eliminați, iar vinul este extras și pus să se matureze minim doi ani, în butoaie de stejar, descrie oenologul Gabriel Ștefănescu procesul de fabricație a acestui vin deosebit.
Atenție. Cumpărători mai rafinați și mai exigenți
Un semn al rafinării gusturilor a fost creșterea vânzărilor de vinuri seci în detrimentul celor dulci. De asemenea, cumpărătorii au început să fie mult mai atenți la modul în care sunt etichetate, depozitate și servite vinurile. De exemplu, tot mai mulți consumatori știu, de exemplu, că vinurile roșii nu trebuie servite la temperatura camerei, ci la cea a castelului, adică la 17 grade Celsius, nu mai mult.
