Dacă în urmă cu doar câţiva ani dietele vegane erau considerate extreme, în prezent tot mai mulţi oameni adoptă acest mod strict de alimentaţie pentru a slăbi şi a avea o viaţă mai sănătoasă.
Dietele vegane au din ce în ce mai mulţi adepţi, care consideră că o alimentaţie bazată pe plante, dar echilibrată, reprezintă cel mai sănătos stil de viaţă. Aceaste diete sunt bazate pe plante, germeni şi se-min-ţe şi exclud toate produsele de origine animală, inclusiv laptele, brânza şi ouăle, care sunt permise în unele diete vegetariene.
„Dietele vegane bine planificate sunt sănătoase, adecvate din punct de vedere nutritiv şi asigură beneficii pentru sănătate, în prevenirea şi tratamentul anumitor boli”, a declarat Vandana Sheth, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Americane de Dietetică.
Bill Clinton, promotor al regimului vegan
Dieta vegană a devenit populară după ce în anul 2011 mai multe personalităţi au anunţat că au adoptat acest stil de viaţă pentru a se vindeca de diverse boli. Principalul promotor al regimu-lui ve-gan a fost fostul preşedinte american Bill Clinton, care a renunţat la grătare şi mâncarea de tip fast food în favoarea hranei vegetale. Actorul Larry Hagman, interpretul personajului J.R. Ewing din serialul „Dallas”, a slăbit 11,3 kilograme, după ce a devenit vegan, încercând astfel să lupte contra cancerului cu care a fost diagnosticat în urmă cu câteva luni.
Oamenii care urmează o dietă vegană se bucură de o serie de beneficii pentru sănătate, cum ar fi: ni-ve-luri mici ale colesterolului şi glicemiei, un indice de masă corporală sănătos, precum şi un risc mai mic de a suferi de boli cardio-vasculare sau cancer. „Cei care ţin această dietă nu trebuie să îşi facă griji în legătură cu colesterolul, deoarece acesta se găseşte doar în produse de origine animală”, explică nutriţionistul Vandana Sheth.
O dietă pentru toate vârstele
Studiile au arătat că dietele vegane sunt indicate pentru persoanele de toate vârstele, chiar şi pentru cele aflate în etape cruciale ale vieţii cum ar fi copiii în creştere, femeile gravide sau cele care alăptează, precum şi sportivii extrem de activi.
Criticii dietei vegane susţin însă că oamenii care adoptă acest stil de viaţă vor pierde multe substanţe nutritive esenţiale care se găsesc în produsele de origine animală. Nutritioniştii spun că acesta nu mai este un motiv serios de îngrijorare, dar avertizează că oamenii care au un regim vegan trebuie să acorde o atenţie sporită la oferta de nutrienţi din meniul zilnic.
În mod surprinzător, veganii nu trebuie să îşi facă griji în legătură cu aportul de proteine din alimentaţie, chiar dacă plantele nu sunt cele mai bune surse de proteine, deoarece nu conţin întreaga gamă de aminoacizi de care organismul uman are nevoie pentru o funcţionare sănătoasă.
„Este adevărat că, spre deosebire de proteinele animale, majoritatea plantelor nu conţin toţi aminoacizii de care au nevoie corpurile noastre, dar un bob de fasole plus o grăunţă de cereale formează o proteină completă. Atâta timp cât organismul va primi o varietate de cereale şi legume, va fi bine – şi acestea nu trebuie să fie consumate neapărat în acelaşi timp”, spune medicul nutriţionist Andrea Giancoli.
O persoană vegană poate obţine suficiente proteine din fasole, linte, tofu, soia şi alte produse din surse vegetale cum ar fi seminţe şi nuci. În plus, există anumite super-alimente precum produse din soia sau quinoa sau algele ma-ri-ne care conţin proteine com-plexe.
„Atât timp cât ai o alimentaţie variată pe tot parcursul zilei, corpul tău poate amesteca nutrienţii pentru a-şi a lua tot ce are nevoie”, susţine medicul.
Soluţii pentru carenţele nutriţionale
Cel mai importanţi nutrienţi pe care veganii trebuie să îi includă în dieta lor sunt vitamina B12, un element-cheie în metabolismul celular, funcţia nervoasă şi producţia de sânge, şi calciul, care este necesar pentru sănătatea oaselor. Produse de origine animală sunt bogate în vitamina B12, iar lactatele conţin o mulţime de calciu. Totuşi, veganii pot să obţină aceşti nutrienţi din cereale şi lactate fortificate, precum laptele de soia sau cel de orez. Legumele cu frunze verzi cum ar fi broccoli, varza sau varza creaţă sunt, de asemenea, surse bune de calciu.
„O persoană vegană trebuie să fie un consumator inteligent şi să citească de fiecare dată etichetele produselor pe care le cumpără pentru a se asigura că sunt fortificate”, spun nutriţioniştii.
Veganii trebuie să se asigure, de asemenea, că asimilează din alimentaţie suficient fier, care este esenţial în crearea de hemoglobină, proteina din sânge care livrează oxigenul la celulele şi ţesuturile din întreg organismul. Din nou, produsele de origine animală sunt mult mai bogate în fier, dar pot fi înlocuite cu alimente vegetale, cum ar fi fasolea uscată, legumele cu frunze verzi şi înlocuitorii de produse lactate fortificate care sunt surse bune de fier.
„Organismul poate să absoarbă mai mult fier din alimente dacă acestea conţin, de asemenea, vitamina C. Aşadar, este o idee bună să pregăteşti, de exemplu, mâncarea de spanac cu un dressing de roşii sau citrice ca să ajuţi la absorbţia fierului în corp”, spune nutriţionistul american.
Acizii graşi Omega-3 reprezintă, probabil, cea mai mare provocare nutriţională pentru vegani, potrivit celor doi nutriţionişti. Aceştia au rol important în funcţionarea creierului şi în sănătatea sistemului cardiovascular şi se găsesc în cantităţi mari doar în peştele gras, cum ar fi somonul, aliment interzis în die-ta vegană. Unele surse vegetale – seminţele de in, soia, seminţele de dovleac şi nucile – conţin un anumit tip de acizi graşi Omega-3, dar nu acelaşi care se găseşte în peşte şi nu ştie dacă are aceleaşi beneficii pentru sănătate.
Alimentaţia raw vegană, miraculoasă pentru organism
În general în toate alimentaţiile, carenţele nutriţionale intervin în momentul în care procentul de hrană gătită este mult prea mare faţă de hrana de origine vegetală, susţine Ligia Pop, bucătar specializat în bucătăria vegană fără foc. Soluţia este simplă, încercaţi să adăugaţi în alimentaţia zilnică nu doar o cantitate mare de fructe, ci o cantitate cât mai mare de legume locale în stare crudă, în special rădăcinoasele şi legumele pline de clorofilă. În felul acesta, carenţele şi eventualele anemii sunt îndepărtate.
„În comparaţie cu alimentaţia vegană în care mâncarea gătită este la bază, alimentaţia raw food (raw vegană) pune mai mare accent pe consumul mare de produse de origine vegetală în stare naturală într-un procent de peste 60-75% şi restul de 40-25% mâncare vegană gătită în oale cu gătire lentă, la cuptor, la aburi sau în vase de lut”, explică Ligia Pop, autoarea cărţilor de bucate „Reţete vegane fără foc” şi Germeni şi vlăstari – surse de sănătate şi energie”.
Cu ajutorul dietei raw vegane, mai mulţi oameni au slăbit şi s‑au vindecat de boli grave, astfel încât acest stil de viaţă a devenit o credinţă.
Meniu vegan pentru o zi
Mic dejun: Lapte de migdale cu fructe uscate şi seminţe de floarea-soarelui.
Prânz: Supă-cremă de legume cu smântână din caju, o felie de tort de ciocolată şi mentă.
Cină: Un „hamburger” vegetal cu maioneză raw vegană şi cremă de roşii.
