Cercetătorii de la University School of Medicine din St. Louis, citați de Medical News Today, au arătat, într-un studiu recent, că sucul din rădăcina de sfeclă-de-zahăr îmbunătățește capacitatea de efort a atleților. Studiul demonstrează că, prin intermediul nitraților existenți în sucul obținut din sfeclă, performanța musculară a atleților de elită crește considerabil.
Eficient în cazul persoanelor vârstnice
Asemenea țelinei, verzei, spanacului, și sfecla este bogată în nitrați, care, ulterior, sunt transformați în nitriți, prin intermediul bacteriilor din cavitatea bucală.
Nitriții au un rol important în dilatarea vaselor de sânge din organism și ajută la creșterea fluxului de sânge și oxigen, în mod special în zonele în care acestea lipsesc. Revenind la studiul cercetătorilor americani, aceștia au constatat că dieta cu suc din sfeclă-de-zahăr ajută sportivii în timpul exercițiilor aerobice de la antrenamentele foarte intense, momente în care e nevoie de mai mult oxigen în organism. De asemenea, performanțele se îmbunătățesc în cazul unor sporturi precum atletismul, ciclismul și înotul.
La această concluzie s-a ajuns după ce membrilor unui grup restrâns de 9 atleți li s-a dat să consume suc de sfeclă bogat în nitrați. După două ore de la consum, s-a constatat că puterea mușchilor picioarelor a crescut cu 13%. Cercetătorii cred că bolile de inimă pot fi tratate cu suc de sfeclă, care și-a dovedit eficiența la sportivii de performanță.
Când inima slăbește din cauza muncii, a oboselii sau stresului cotidian e nevoie de o mai bună circulație a sângelui în corp. Pe de altă parte, persoanele în vârstă pierd, anual, 1% din forța mușchilor.
În acest context, spun specialiștii, sucul de sfeclă poate fi o soluție eficientă pentru creșterea forței musculare, dar și a unei mai eficiente circulații sanguine la persoanele obișnuite.
Vitalitate din tomate
Un alt studiu a arătat că dietele bogate în roşii reduc cu 26% riscul de apariţie a maladiilor cardiace, însă nu protejează organismul împotriva riscului de accident vascular cerebral. Efectul protector contra bolilor cardiace se datorează unor compuşi prezenţi în aceste legume, afirmă cercetătorii de la Universitatea Tufts din Boston. Licopenul este un antioxidant care oferă tomatelor culoarea roşie şi se găseşte în concentraţii ridicate în aceste legume, dar şi în produse derivate, precum sucul de roşii, ketchup şi pasta de tomate, informează presa britanică, citată de Mediafax.
Potrivit cercetătorilor americani, consumul regulat de licopen, vreme de mulţi ani, are un efect protector consistent asupra inimii.
Autorii studiului au ajuns la această concluzie după ce au analizat o serie de date provenind din diverse studii realizate pe parcursul unui deceniu, cu scopul de a identifica efectele pe care licopenul le are asupra sistemului cardiovascular. Câteva studii anterioare despre relaţia dintre licopen şi bolile cardiace au generat rezultate neconcludente. Unele dintre acestea au arătat faptul că o concentraţie ridicată de licopen în organism este asociată cu un număr mai mic de infarcte, însă alte studii nu au reuşit să identifice nici un beneficiu pentru starea de sănătate. Cercetătorii de la Universitatea Tufts au comparat datele provenind din dosarele medicale ale câtorva sute de pacienţi care au participat la un studiu de lungă durată despre bolile cardiace, denumit Framingham Offspring Study, organizat în Statele Unite.
Participanţii şi-au notat “tiparele” alimentare pe care le aveau de-a lungul anilor, precizând în notiţele lor inclusiv dacă roşiile sau produsele din roşii făceau parte în mod regulat din dietele lor.
Verde egal sănătate
De asemenea, preparatele bogate în Omega 3 sau cele bogate în vitamina C reduc riscul bolilor de inimă, susţine specia-listul în nutriţie Nell Nelson. Potrivit acestuia, dieta joacă un rol important în apariţia diferitelor afecţiuni cardiovasculare.
În acelaşi timp, vitamina E are un rol benefic în diminuarea riscului bolilor de inimă, pentru că limitează producerea de colesterol, controlează eliminarea apei din organism, întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei.
De asemenea, vitamina E îmbunătăţeşte circulaţia sanguină şi scade riscul instalării ischemiilor cardiace.
Din păcate, această vitamină nu poate fi produsă de organism, iar specialiştii în nutriţie recomandă consumul zilnic de alune sau de nuci. În România, doza recomandată este de 20-30 mg.
Medicii spun că persoanele cele care au o dietă hipocalorică, care consumă alcool saufumează, femeile însărcinate sau cele care alăptează trebuie să apeleze la un supliment nutritiv de vitamina E.
Aceasta se mai găseşte în germeni de grâu, soia, ulei de măsline sau de floarea-soarelui, ouă, ficat de orice fel şi legume cu frunze verzi.
