Este 1 Mai, vara se apropie şi din ce în ce mai mulţi saci de cărbuni încep să se vândă pentru ieşirile la iarbă verde. Însă, împreună cu aceste mult-aşteptate după-amieze petrecute în aer liber vin şi tentaţiile culinare, care pot ruina efortul de a fi ajuns la silueta dorită.
Şi totuşi, controlul asupra a ceea ce mâncăm cu astfel de prilejuri nu este imposibil de realizat. Experta în nutriţie Lygia Alexandrescu prezintă pentru „România liberă“ câteva ponturi utile pentru aceste zile libere şi susţine ca regulă generală că, „în principiu, la picnicuri se consumă multă carne preparată proaspăt pe grătar, însă carnea nu trebuie consumată singură, ca atare. Salatele trebuie să fie şi ele la îndemână, dar şi legumele, care pot fi, de asemenea, preparate pe grătar. Trebuie să fim atenţi, însă, la sosul pentru salată, care să aibă în compoziţie iaurt şi să nu abunde în maioneză (sau cel mai simplu, dressing-ul ar trebui ţinut într-un bol separat, cât să existe control asupra cantităţii consumate)“.
Ea atrage atenţia că salatele nu trebuie să fie singura formă de fibre prezente la picnic. Cartofii în coajă, ciupercile, dovleceii, vinetele, chiar şi roşiile pot fi la fel de bine preparate pe grătar, iar gustul lor este unic. „Carnea este, de obicei, vedeta picnicului. Se ştie că proteinele din carne sunt de natură superioară, însă nu trebuie exagerat cantitativ deoarece există riscul apariţiei digestiei greoaie şi solicitării excesive a ficatului. Ca regulă generală, porţia de carne ar trebui să aibă dimensiunea palmei consumatorului. În plus, pentru a evita supra-alimentarea involuntară, masa trebuie servită când totul este gata şi nu în mod continuu“ – susţine Lygia Alexandrescu.
Cum pregătim mititeii şi friptura la grătar
Specialiştii spun că este contraindicat contactul direct al cărnii cu flacăra sau cu cărbunii încinşi. Totodată, trebuie avut grijă la timpul expunerii cărnii la grătar, pentru că arderea acesteia îi schimbă periculos compoziţia cu substanţe care contribuie la apariţia unor forme de cancer: pancreatic, colorectal, pulmonar, mamar, la stomac sau vezica urinară. Indiferent de tipul de carne consumat – pui, porc, vită sau peşte – dacă este ţinută prea mult pe grătarul încins, carnea produce aşa-numitele „heterociclice“, un tip de substanţe cu potențial cancerigen, care se formează la 162 de grade Celsius.
Aşadar, produsele din carne nu trebuie să fie foarte bine făcute sau arse, pentru că această crustă care se formează conţine produşi de oxidare completă şi mult fum, toate substanţe nocive pentru sănătate. Pe de altă parte, mai există o substanţă periculoasă pentru organism: hidrocarbura aromatică policiclică. Aceasta se formează în momentul în care grăsimea din carne se scurge şi arde pe grătar, provocând fum, prin intermediul căruia compuşii se pot depozita pe alimentul gătit. De aceea, este contraindicat obiceiul de a „înţepa“ carnea pentru a evalua dacă este bine făcută. O regulă nescrisă în prepararea micilor spune că aceștia trebuie întorși, la intervale relativ scurte de timp, de trei ori, câte o dată pentru fiecare latură. Pentru a reduce riscul producerii substanţelor cancerigene este utilă marinarea produselor din carne cu diverse condimente şi arome naturale, precum piper, cimbru, pătrunjel, mărar, usturoi, ghimbir, rozmarin, busuioc, mentă sau şofran, în funcţie de gusturi şi preferinţe.
Porţii mici şi hidratare suficientă
Lichidele consumate sunt şi ele importante, însă orice băutură care conţine alcool băută în plus, poate aduce multe calorii şi poate provoca reacţii digestive nefavorabile. Apa minerală, limonada proaspăt făcută sau ceaiul de fructe cu lamâie, cu puţină gheaţă, sunt variante plăcute de consumat mai ales acum, în ultima lună de primăvară, când gradele încep să urce în termometre.
Lygia Alexandrescu a precizat pentru RL că trebuie acordată atenţie şi dimensiunii farfuriei şi, implicit, gradului de încărcare al alimentelor pe ea: „În plus, este de evitat să stăm lângă bolul cu alune, floricele, seminţe sau chipsuri şi să nu mai vorbim de prăjituri. Şi, dacă tot veni vorba de dulciuri, ar fi de preferat un desert uşor sau câteva fructe de sezon, consumate de preferinţă la câteva ore după masă. Şi aşa, cu puţină atenţie şi cu mult respect pentru eforturile de a ne hrăni sănătos în timpul săptămânii, se poate supravieţui cu uşurinţă unui picnic reuşit“.
Potrivit datelor Asociaţiei Române a Cărnii, românii consumă, anual, între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, dintre care 30-35 de milioane în ziua de 1 Mai.
Carnea procesată este considerată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind cancerigenă. Astfel, baconul, cârnaţii, şunca şi alte mezeluri produse în urma afumării cărnii, adăugării sării şi a conservanţilor prezintă un risc la fel de crescut de a face cancer precum fumatul – atrag atenţia specialiştii. Mai mult, carnea procesată a fost inclusă în aceeaşi categorie cu plutoniul şi alcoolul.
Reguli de bază:
1. Să bem multă apă – este ingredientul-cheie care ne menţine echilibrul hidric şi termic al corpului. Fiind cald afară, trebuie mărită cantitatea de apă consumată, indiferent de nivelul de efort fizic depus.
2. Să se evite consumul excesiv de băuturi alcoolice şi carbogazoase, în special cele cu aport de cofeină şi zahăr. De obicei, aceste băuturi conţin coloranţi şi aditivi care pot afecta procesele metabolice.
3. Să se evite consumul de lichide foarte reci – ele nu ajută în mod real să ne răcorim pe perioadele calde. Consumarea lichidelor foarte reci atunci când suntem înfierbântaţi poate conduce la o uşoară vasoconstricţie a vaselor de sânge, lucru care trebuie evitat atunci când încercăm să ne răcorim.
4. Dieta trebuie să conţină alimente uşoare, bogate în nutrienţi şi sărace în grăsimi.
5. Fructele proaspete trebuie preferate celor uscate, ultimele fiind foarte bogate în monozaharide. Menta şi ghimbirul pot fi folosite la prepararea sucurilor proaspete de fructe cu pulpă, deoarece creează senzaţia de prospeţime şi răcoare.
6.Alimentele condimentate (iuţi şi sărate) trebuie limitate. Alimentele prăjite şi cele procesate trebuie eliminate din dietă.
7. Sucul proaspăt de lămâie şi laptele bătut ajută la reechilibrarea hidrică după o perioadă de transpiraţie abundentă.
