Legumele uscate sunt o alternativă la proteinele de origine animală, dar şi un mijloc puţin cunoscut deocamdată de a reduce gazele cu efect de seră, relatează vineri 7sur7.be, citat de Agerpres.
“Introducerea lor în regimurile alimentare umane permite diversificarea surselor de proteine, înlocuind carnea şi contribuind astfel la alcătuirea unor meniuri care să ducă la emiterea a mai puţin gaze cu efect de seră”, subliniază un raport recent al ONG-ului Reseau action climat (RAC) şi al experţilor de la asociaţia Solagro.
Năutul, lintea şi fasolea, alături de cereale, asigură “acoperirea întregului necesar de aminoacizi” pe care îl furnizează proteinele animale, aminteşte Jean-Michel Chardigny, nutriţionist şi cercetător la Inra (Institutul naţional de cercetări agronomice).
Consumul unei cantităţi mai mici de carne contribuie în mai multe feluri la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră: mai puţin metan emis de bovine şi importuri mai mici de soia (din Statele Unite, Brazilia, etc.), principala sursă de alimentaţie pentru crescătoriile din Europa. Fără a mai lua în considerare faptul că, în contextul creşterii continue a populaţiei mondiale şi a competiţiei tot mai mari pentru terenuri arabile, pentru producerea unui kilogram de proteine animale sunt necesare în medie cinci kilograme de proteine vegetale.
Pentru climă, avantajele leguminoaselor se întind dincolo de comparaţia cu carnea. Contrar culturilor cerealiere, leguminoasele au capacitatea de a fixa azotul din aer în rădăcinile lor, neavând nevoie de îngrăşăminte chimice, principala sursă de gaze cu efect de seră din agricultură.
Plantând linte mai degrabă decât grâu, “evităm principalele impacturi de mediu, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi consumul de energie necesar producerii de îngrăşăminte”, afirmă Marie-Helene Jeuffroy, agronom şi cercetător la Inra.
În plus, leguminoasele îmbogăţesc solul, îmbunătăţindu-l pentru culturile de cereale sau oleaginoase din anii următori. Potrivit cercetătoarei menţionate, “includerea unei leguminoase un an din cinci într-o rotaţie a culturilor permite scăderea cu 14% a emisiilor de gaze cu efect de seră” pe ansamblul ciclului.
Un alt avantaj este că “introducerea leguminoaselor contribuie la întreruperea ciclului bioagresorilor (paraziţi, dăunători, etc.) culturilor majore”, ceea ce permite scăderea folosirii pesticidelor.
Avantajele de mediu se adaugă la beneficiile pentru sănătate (prevenirea bolilor cardiovasculare, aportul de fibre, minerale, vitamine, controlul glicemiei), aşa că leguminoasele ar trebui să aibă succes. Totuşi, subliniază RAC şi Solagro, “dezvoltarea lor nu este la nivelul actualelor mize”, chiar dacă se organizează structuri locale, mai ales în domeniul bio.
“Se consumă prea puţine legume uscate: sub 2 kilograme pe an şi pe persoană în Franţa, faţă de 4-5 kilograme în Europa şi 7 kilograme la nivel mondial”, arată Marie-Benoit Magrini de la Inra. Prin comparaţie, se consumă 100 de kilograme de grâu şi 90 de kilograme de carne!
Leguminoasele se importă în Europa mai ales din Canada, unde în anii 2000 s-au relansat cu succes aceste culturi. Înainte oamenii consumau mai puţină carne şi mai multe leguminoase. “Nu este vorba că toată lumea trebuie să devină vegetariană, însă este necesar să ne îndreptăm spre o mai mare complementaritate între carne şi leguminoase”, spune Jean-Michel Chardigny, citat de 7sur7.be.
