Dacă ai uitat lecţiile de la şcoală despre lanţul trofic, Mashable ţi le reaminteşte pe scurt. Plantele formează baza oricărui lanţ trofic al oricărei reţele alimentare, numite şi ciclu trofic. Acestea folosesc lumina solară pentru a transforma apa din sol şi dioxidul de carbon din aer în glucoză, care le dă energia necesară vieţii. Spre deosebire de plante, animalele îşi pot sintetiza singure alimentele. Ele supravieţuiesc mâncând plante sau alte animale.
Este, aşadar, clar că animalele mănâncă plante. Ceea ce nu reiese la fel de clar din această prezentare este faptul că şi plantele mănâncă animale. Andrew Smith, autorul cărţii „A Critique of the Moral Defense of Vegetarianism”, numeşte procesul „tranzitivitatea mâncării” şi susţine că din acest motiv nimeni nu poate fi cu adevărat vegetarian.
Potrivit specialistului citat, tranzitivitatea este un element prezent într-o etapă a lanţului se regăseşte într-un oarecare mod în următorul element şi tot aşa. Plantele îşi extrag nutrienţii din sol, care este compus, printre altele, din rămăşiţele plantelor şi animalelor moarte. În consecinţă, nimeni nu poate spune că trăieşte mâncând doar plante, pentru că, de fapt, consumă şi rămăşiţele de animale din care s-au hrănit plantele. De aceea, este imposibil ca cineva să fie complet vegetarian.
Aşadar, ar fi bine ca vegetarienii şi veganii să se gândească mai mult la tot ce compune hrana lor.
De exemplu, mulţi vegetarieni spun că animalele sunt vii şi de aceea refuză să le mănânce. Dar există suficiente motive să credem că şi plantele sunt vii, conştiente de mediul din jurul lor şi chiar reacţionează la unii stimuli atât plăcuţi, cât şi neplăcuţi.
Este la fel de important să ştim că vegetarianismul şi veganismul nu sunt întotdeauna prietenoase cu mediul. Este suficient să analizezi amprenta de carbon lăsată de cafeaua de dimineaţă sau cantitatea de apă necesară pentru producerea migdalelor, care-ţi plac atât de mult.
Semnatarul volumului citat se aşteaptă să fie contrazis de sceptici. În opinia sa, unii vor susţine că plantele nu mănâncă cu adevărat, pentru că nu ingerează nimic – prin mestecarea şi înghiţirea altor forme de viaţă. Alţii vor spune că nutrienţii absorbiţi de plante din sol sunt strict anorganici, chiar dacă unii provin din descompunerea animalelor: nitrogen, potasiu, fosfor şi alte elemente.
Andrew Smith are răspunsuri la aceste chestiuni. Pentru prima, este suficient să schimbe exprimarea, să nu spună că plantele mănâncă animale, ci că acestea consumă unele substanţe provenite din animale. Ideea este că plantele folosesc orice minerale au nevoie din sol, fără să conteze originea acestora.
În ceea ce priveşte a doua chestiune, ce importanţă are dacă nutrienţii extraşi de plante din resturile de animale sunt anorganici? Ideea este că aceste substanţe au făcut parte dintr-un animal viu. Vorba: „Suntem ceea ce mâncăm” este valabilă numai dacă ingerăm substanţe organice?”, se întreabă Andrew Smith.
