În România, consumul de cafea este mai mic decât în multe ţări din Europa și din lume. Miturile care circulă în rândul românilor despre această băutură, dar și prețul cafelei, sunt principalii factori care mențin consumul scăzut în țara noastră, explică specialiștii din industrie.
Consumul de ceşti de cafea per cap de locuitor în România este 0,5 ceşti pe zi, în timp ce în Olanda se consumă 2,4 ceşti pe zi, în Finlanda 1,8 ceşti pe zi, iar în Suedia cu 1,3 ceşti pe zi, arată datele Euromonitor.
În Austria, consumul anual de cafea este de 7,96 kg pe cap de locuitor, în Germania de 6,95 kg, în Polonia consumul este de 3,19 kg, iar în Bulgaria este de 2,9 kg, în timp ce în România consumul este de 2,3 kg pe cap de locuitor pe an.
”Deşi nu este un produs de lux, în România încă se mai aplică acciza la produsele de cafea, care alături de creşterea la nivel global al preţului cafelei ca materie primă, sau de evaziunea fiscală asociată acestui produs, pot fi factori care contribuie la menţinerea consumului de cafea pe cap de locuitor la o cotă atât de redusă, faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană şi din lume”, a declarat Marius Meleşteu, preşedintele Asociaţiei Române a Cafelei.
Asociația Română a Cafelei consideră că eliminarea accizei la produsele din cafea ar fi o măsură ce va genera pe termen mediu venituri suplimentare la bugetul de stat, reducerea masivă a contrabandei, precum şi creşterea accesibilităţii consumatorului român la acest produs.
Cafeaua a început să fie consumată în secolul al XV-lea în Arabia. Comercianţii veneţieni au adus cafeaua în Europa în secolul al XVII-lea unde a devenit curând foarte populară.
Consumul mondial de cafea a crescut cu o rată medie anuală de 1,9% în ultimii 50 ani, de la 57.9 milioane de saci în 1964 la 142 milioane de saci în 2012.
Cea mai mare parte a cererii de cafea la nivel mondial a venit de pe piețele tradiționale importatoare, cum ar fi Japonia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
În ultimii ani, cererea în țările producătoare de cafea și piețele emergente a crescut, contribuind astfel în mod semnificativ la creşterea consumului total de cafea.
Dinamica producției mondiale a cafelei este, în general, caracterizată printr-o instabilitate considerabilă, o cultură mare, într-un an, poate fi urmată adesea de o cultură mică în alt an. De-a lungul ultimilor 50 de ani, a existat o creștere constantă în producția mondială, intercalată cu scăderi periodice.
Cafeaua se cultivă pe o rază de 1.000 de mile în jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului în Nord, până la Tropicul Capricornului în Sud. Arborele de cafea creşte în peste 50 de ţări din întreaga lume şi este cea mai vândută marfă din lume, după petrol. Principalele ţări furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia şi Vietnam.
Există două tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei – Robusta şi Arabica. Robusta are condiţii propice de creştere la altitudini mai joase, în timp ce Arabica este adaptată altitudinilor mai înalte.
