Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în cursul lunii octombrie a.c., 22 de sortimente de biscuiți cu cremă din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Studiul privind calitatea biscuiților cu cremă face parte din Campania Națională de Informare și Educare „Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră“. Prin această campanie, APC România își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
n Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs.
n Analiza produselor din punctul de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora.
n Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra obezității.
n Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
Analiza ingredientelor
Ingredientele regăsite în compoziția biscuiților cu cremă analizați sunt următoarele: făină de grâu, zahăr, zahăr invertit, sirop de glucoză și fructoză, amidon din grâu, rom, frișcă, pastă de alune, ciocolată neagră, cacao, agenți de afânare, emulsifianți, conservanți, acidifianți, apă, amidon din porumb, sare iodată, gluten din orz, arahide, lapte praf demineralizat.
Dintre aceste ingrediente, cele mai utilizate sunt:
n la 66% dintre produsele analizate cantitatea de cacao folosită la fabricarea cremei variază între 0,7% și 4%;
n la 19% dintre produsele analizate cantitatea de rom folosită la fabricarea cremei/umpluturii variază între 0,03% și 0,04%;
n la 5% dintre produsele analizate cantitatea de frișcă folosită la fabricarea cremei/umpluturii este de 0,02%;
n la 5% dintre produsele analizate cantitatea de pastă de alune folosită la fabricarea cremei/umpluturii este de 2,5%;
n la 5% dintre produsele analizate cantitatea de ciocolată neagră folosită la fabricarea cremei/umpluturii este de 0,1%;
n numai la 24% dintre sortimentele de biscuiți analizate se menționează cantitatea de cremă din produs.
Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:
n La 90% dintre produsele analizate primul ingredient este reprezentat de făina de grâu, fără a se menționa tipul de făină (de exemplu albă, integrală, neagră), iar la 10% dintre produsele analizate primul ingredient este reprezentat de zahăr.
n La 67% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient.
n La 48% dintre produsele analizate cel de-al treilea ingredient este reprezentat de grăsimile vegetale, precum ulei de palmier, de cocos, de shea și de rapiță.
Zahărul adăugat și impactul acestuia asupra obezității
Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora.
Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați“ de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii. Se estimează că, până la sfârșitul anului 2015, în Europa vor fi aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale.
Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezității sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau, altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității.
Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale și fibre a scăzut în favoarea grăsimilor, a adaosului de zahăr și a produselor de origine animală.
Efectele zahărului în alimentația copiilor
Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.
Obezitatea. Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului, care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.
„Zahăr ascuns“
Un lucru deosebit de grav este adaosul de „zahăr ascuns“, care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și, cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoza din siropul de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele „naturale“ adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este „ascuns“ zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.
Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii consumul frecvent de dulciuri influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violență, scăderea capacității de concentrare etc.).
Aditivi alimentari
În cele 22 de produse analizate
s-au identificat 15 aditivi alimentari, după cum urmează: bicarbonat de amoniu (E503), bicarbonat de sodiu (E500), carbonat acid de sodiu (E500ii), carbonat acid de amoniu (E503ii), pirofosfat acid de sodiu (E450), carbonat de potasiu (E501i), metabisulfit de sodiu (E223), acid citric (E330), acid malic (E296), difosfat disodic (E450i), sorbat de potasiu (E202), glicerol (E422), mono și digliceride (E471), amestec de esteri (E472), etilvanilina.
n E503 – bicarbonatul de amoniu – Este un agent de creștere, poate fi iritant pentru piele, ochi și sistemul respirator.
n E500 – bicarbonatul de sodiu – Este un agent de afânare reprezentând o componentă a prafului de copt.
n E500ii – carbonat acid de sodiu – Carbonatul acid de sodiu este denumirea științifică a bicarbonatului de sodiu folosit în bucătărie.
n E503ii – carbonat acid de amoniu – Aditiv alimentar cu rol de stabilizator, regulator de aciditate și agent de afânare (creștere), obținut din sulfat de amoniu și carbonat de calciu, care sunt minerale naturale. Doza zilnică admisibilă nu este limitată și nu s-au semnalat efecte secundare la cantitățile folosite în alimente.
n E450 – pirofosfat acid de sodiu – Folosit în produse fine de panificație, făină cu agenți de afânare, sosuri, deserturi, biscuiți și pesmeți, nu se cunosc efecte adverse.
n E501i – carbonat de potasiu – Utilizat în produse pe bază de cacao și de ciocolată, lapte deshidratat și parțial deshidratat, nu se cunosc efecte adverse.
n Etilvanilina – Este o aromă, nu se cunosc efecte adverse.
n E472 – amestec de esteri – Esterii acidului acetic cu mono și digliceridele acizilor grași. Emulgatori, glazuranţi și agenți de tratare a făinii, artificiali. Se pot obține și din animale sau plante modificate genetic (soia). Pot cauza diaree, amețeală, sete.
n E296 – acid malic – Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator și aromatizant, prezent în mod natural în majoritatea fructelor și legumelor. Pentru uz industrial, se obține prin sinteză chimică. Se utilizează conform cantităților prevăzute de rețete în sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri și marmelade din fructe. Doza zilnică admisă nu este limitată și nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari în alimentele destinate copiilor mici, deoarece aceștia au capacități reduse de metabolizare a acidului malic.
n E450i – difosfat disodic – Aditivi alimentari din categoria emulgatorilor și substanțelor tampon. Sunt săruri de sodiu, potasiu, calciu sau magneziu ale acidului fosforic. Se utilizează în cantități de până la 10 g/kg în produse alimentare sub formă de praf și în cantități de până la 5 g/kg în snacksuri, cereale pentru micul dejun, băuturi din ciocolată și malț pe bază de lapte, supe, ciorbe, băuturi alcoolice.
n E202 – sorbat de potasiu – Este folosit ca și conservant pentru prunele uscate.
n E330 – acid citric – Este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree. La 32% dintre produsele analizate s-a folosit acest aditiv.
n E471 – mono și digliceride ale acizilor grași – Aditivii E471 conțin amestecuri de mono-di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină.
n E422 – glicerol – emulgator și îndulcitor sintetic, este un lichid incolor, limpede, cu gust dulce. În cantități mari produce dureri de cap, sete, greață și crește glicemia.
n E223 – metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0,7 mg per kg de masă corporală.
Despre APC
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, înființată la data de 28 februarie 1990. APC România este singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici și instituțiile statului.
25 de ani de activitate continuă pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, pentru îmbunătățirea nivelului de informare și educare a consumatorilor, dar și pentru crearea și menținerea unui echilibru între consumatorii și profesioniștii din România.
25 de ani în care APC România a contribuit la consolidarea mișcării consumatoriste din România, la dezvoltarea politicii în domeniul protecției consumatorilor, prin implicarea organizației în adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor și la îmbunătățirea reprezentării consumatorilor la nivel central și local.
25 de ani în care APC România s-a evidențiat ca partener social profesionist și de dialog pentru consumatori, instituțiile administrației publice centrale și locale, pentru organizațiile neguvernamentale naționale și internaționale, o dovadă în acest sens fiind recunoașterea acesteia ca fiind de utilitate publică.
25 de ani în care APC România – www.apc-romania.ro a derulat o serie de proiecte de impact în domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei“ –
www.bugetulfamiliei.ro – „Fii un pacient Activ“ – www.pacientactiv.ro, „Alege! Este dreptul tău“, „Vreau pâine curată“, „Internet sigur“, „Centrul European al Consumatorilor din România“ –
www.eccromania.ro, „Consumator European“.
„Consumul excesiv de zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu avem cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit. Biscuiții cu cremă sunt produse cu indice glicemic ridicat, cu o valoare energetică mare, ce variază între 417 kcal și 485 kcal per 100 grame produs, dezechilibrați din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați, care variază între 9,9 grame și 11,30 grame per 100 grame produs, totodată având și un conținut ridicat de zahăr adăugat, adică între 5 și 8 lingurițe de zahăr la 100 grame produs. Înseamnă că trebuie excluși din consumul copiilor și persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice.“ a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.“
Conf. univ. dr. Costel Stanciu,
președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România
