6.7 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialDicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI)

Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI)

Proiectul Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) este beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din fondul Timbrul Arhitecţilor în anul 2014, autori fiind Andrei Bîrsan (coordonator), Sidonia Teodorescu, Raluca Niculae, Gabriela Petrescu, Vasile Ţelea iar Operator cultural: Bucureştiul meu drag. Între colaboratori se numără: Oana Marinache, Mariana Croitoru, Gabriela Petrescu, Florin Leonte

Cele două volume din cadrul proiectului cultural Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) răspund interesului crescut referitor la descoperirea şi informarea publicului  privind activitatea profesională a arhitecţilor şi realizările reprezentative din arhitectura românească. Obiectivul general al proiectului îl constituie: structurarea, selecţia, centralizarea şi prelucrarea informaţiilor documentare din arhiva UAR, alte arhive, biblioteci, muzee şi colecţii particulare, publicaţii de specialitate – de epocă şi recente, furnizate direct de către arhitecţi sau urmaşi ai acestora.

Proiectul se adresează atât arhitecţilor, cercetătorilor, instituţiilor de învăţământ, studenţilor din domeniul arhitecturii sau domenii conexe, cât şi publicului larg interesat de istoria arhitecturii, administraţiilor locale, ministerelor de resort, agenţilor economici ce urmăresc stabilirea contactelor profesionale. Informaţiile cuprinse în articolul referitor la activitatea arhitectului reflectă performanţele acestuia, cu rezerva că, exceptând fişele primite direct de la arhitecţi, datele culese oglindesc conţinutul materialului documentar disponibil.

Ca urmare a reacţiilor primite în urma finalizării primelor două volume ale dicţionarului, echipa proiectului remarcă un interes crescut cu privire la descoperirea profilurilor arhitecţilor, a căror creaţie a rămas necercetată sau incomplet analizată. Utilitatea creării unei baze de date constă, drept urmare, în întregirea şi actualizarea documentaţiei existente, destructurate şi incomplete, care omite în numeroase cazuri, nume importante din arhitectura românească. Publicarea informaţiilor referitoare la activitatea arhitecţilor, la programele şi stilurile arhitecturale adoptate, poate servi la realizarea de parteneriate importante în context naţional sau internaţional.

Prin publicarea volumelor în mediul online, demersul ştiinţific este făcut public, cu intenţia de a oferi tuturor posibilitatea de a contacta echipa proiectului şi de a contribui la întocmirea bazei de date a arhitecţilor şi arhitecturii din România (inclusiv prin completarea şi îmbunătăţirea materialului existent).

Având în vedere amploarea perioadei istorice analizate, activitatea complexă a breslei arhitecţilor şi accesul deseori anevoios la informaţie, proiectul de faţă nu poate fi considerat exhaustiv, ci mai degrabă o lucrare cu final deschis, într-o continuă desfăşurare. În următoarea etapă, echipa proiectului intenţionează să aplice aceeaşi metodologie pentru cercetarea datelor documentare aferente arhitecţilor înregistraţi alfabetic cu literele I-M.

Pentru a înlesni fluxul de informaţii, rezultatele cercetării pot fi consultate online accesând: https://issuu.com/dictionaruar, iar iniţiatorii proiectului pot fi contactaţi la adresa: dictionaruar@gmail.com.

Echipa proiectului cultural dezvoltat de către asociaţia Bucureştiul meu drag adresează mulţumiri Uniunii Arhitecţilor din România pentru sprijinul constant şi tuturor colaboratorilor pentru disponibilitatea cu care au participat la acest demers, prin furnizarea de  informaţii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă