Majorarea concediului paternal de la 10 la 15 zile pentru taţii care au obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură se numără printre deciziile luate de Senatul României în această săptămână, informează Agerpres.
Proiectul de modificare a Legii 210/1999 privind concediul paternal a fost iniţiat de parlamentarii PNL Dragoş Luchian, Marius Nicoară și Alexandru Băişanu.
Potrivit prevederilor adoptate, în cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu 15 zile, faţă de 10 zile cum este în prezent.
Iniţiatorii arată că acest proiect are în vedere “sprijinirea categoriilor de persoane de sex masculin care au o cultură educaţională pentru a asigura cele necesare creşterii copilului încă din primele zile de viaţă”.
Senatorii au aprobat, tot în această săptămână, în plen, proiectul de hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei superioare pe anul 2015.
Potrivit chestorului Senatului, Niculae Bădălău, bugetul aprobat pe anul 2015 a fost 104,166 milioane de lei, în urma rectificărilor a fost majorat la 109,154 milioane de lei, iar la 31 decembrie acest buget s-a realizat în proporţie de 98,83%.
De asemenea, Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist, termenul alocat dezbaterii acestei iniţiative fiind împlinit la data de 23 martie. După citirea în plen a notei de adoptare tacită, proiectul a fost transmis Camerei Deputaţilor pentru dezbatere în calitate de for decizional.
Propunerea legislativă, iniţiată de 22 de senatori, preponderent PSD, prevede că organizaţiile politice cu caracter comunist sunt interzise. În expunerea de motive, semnată de senatorul Sorin Ilieşiu în numele iniţiatorilor, se arată că regimul comunist din România a fost “nedemocratic, criminal, totalitar, dictatorial, terorist şi nedemocratic”.
Raportul întocmit proiectului de lege de către Comisia juridică era negativ pentru a nu crea paralelisme legislative. Legea fundamentală prevede că sunt considerate ca neconstituţionale partidele şi organizaţiile care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii ţării. Dispoziţiile constituţionale sunt dezvoltate prin prevederi din Legea siguranţei naţionale şi Codul penal.
