Silvia a aflat de ciuperca de chefir de pe internet. Pasionată de un stil de viaţă sănătos şi de mâncărurile naturale, tânăra de 30 de ani a aprofundat subiectul şi a găsit pe un forum o femeie din Sibiu care i-a trimis gratuit ciuperca cu trenul, într-o sticlă de plastic cu lapte.
Există şi bloguri de unde se poate cumpăra, dar regula de bun-simţ printre cunoscători este să o creşti, apoi să oferi bucăţele din ea persoanelor doritoare. „Ciuperca de chefir arată ca o conopidă. Se pune în lapte, la temperatura camerei.
După 24 de ore, se spală şi se pune în alt lapte proaspăt. Cu cât o ţii mai mult, cu atât laptele devine mai acru. E o regulă să nu o pui în vase din metal sau să o atingi cu linguri metalice. Trebuie să foloseşti veselă din lemn sau plastic.
Probabil că oxidează în combinaţie cu metalul”, povesteşte Silvia. Bucăţelele noi care se formează pot fi date altor persoane, ideal fiind să poată fi puse într-o cană de cel puţin 300 ml.
„Când am primit-o, o puteam pune în 500 ml de lapte. În două săptămâni îşi dublează volumul. Eu o am de la Paşte şi până acum am dat din ea la vreo şase persoane din familie şi dintre cunoscuţi. Vrei, nu vrei, trebuie să dai mai departe, pentru că nu ai ce face cu atât. Dacă nu mai vrei chefir o perioadă sau dacă pleci în concediu, bagi vasul cu lapte în frigider şi astfel îşi încetineşte ritmul de creştere”, spune Silvia.
„Îţi dai seama după gust dacă e bună sau nu”
Silvia a fost iniţial reticentă la ideea de a lua ciuperca de la o persoană necunoscută, dar mirosul pregnant de chefir a liniştit-o. În plus, descrierile pe care le citise pe internet îi confirmau autenticitatea.
„Îţi dai seama după gust dacă e bună sau nu.Doamna de la care am luat-o mi-a spus că nu-mi poate da un certificat pentru ciupercă, dar că o foloseşte de un an şi că este foarte încântată. O foloseşte şi ca mască pentru păr şi pentru faţă”, spune Silvia.
Tânăra s-a documentat foarte bine şi în privinţa efectelor benefice asupra sănătăţii. „Ciuperca chefirului sau ciuperca tibetană, cum mai este denumită, reglează foarte bine flora intestinală”, adaugă ea.
Luaţi laptele din sursă sigură!
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, explică din ce este formată ciuperca de chefir. „Sunt două microorganisme, un lactobacil, adică bacterii bune care produc iaurtul, şi drojdia. Aceasta din urmă formează un fel de cuşti spaţiale în interiorul cărora se dezvoltă lactobacilul care acţionează asupra laptelui transformându-l în chefir”.
Specialistul mai spune că are şi el o astfel de ciupercă acasă. „Soţia mea a luat-o tot pe această cale. Am verificat-o şi era bună. Nu ciuperca este problema atunci când facem chefir acasă, ci laptele. Să fie din sursă sigură, nu de la vecina, şi fiert bine, pentru că altfel riscăm să ne îmbolnăvim de tuberculoză”, explică Mencinicopschi.
Ca să fiţi totuşi foarte siguri, ideal ar fi să luaţi ciuperca de la persoane cunoscute.
