Victimele violenței sexuale pot cere ajutor pe platforma aleg-romania.eu, în cadrul unui proiect finanțat cu bani norvegieni.
Pe această platformă, victimele pot vorbi, sub acoperirea anonimatului, cu un psiholog. Totodată, ele pot merge și la centrul-pilot deschis de asociația ALEG la Sibiu, unde beneficiază de consilieră psihologică gratuită, precum și de reprezentare juridică, dacă se hotărăsc să depună plângere împotriva agresorului.
Citește și: Femeile bătute, neglijate de Ministerul Muncii la reorganizare. Ce răspunde ministerul
Amintim că 24% dintre femeile din România au fost bătute, violate sau expuse unei alte forme de violență sexuală, până la împlinirea vârstei de 15 ani, arată un studiu din 2014 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE. De asemenea, cel puţin 15% dintre românce au fost bătute cel puţin o dată de partenerul lor, iar în 14 judeţe nu există adăposturi pentru victimele violenţei domestice.
Cel mai adesea, victimele păstrează tăcerea asupra abuzului, din cauza normelor sociale, ce fac ca ruşinea şi vina să planeze asupra victimei şi nu a agresorului, din cauza unor noi situații traumatizante la care este supusă victima atunci când merge să depună plângere și din cauză că nu există servicii specializate care să le ofere oamenilor sprijin și consiliere, arată ALEG.
Citește și: RAPORT. O femeie din trei în UE cade victimă violenţelor fizice sau sexuale
Totodată, asociația organizează o caravană de informare timp de 10 luni, în 10 localități din județele Sibiu și Mureș, care cuprinde sesiuni educative pentru 700 de liceeni și tineri cu vârste între 14 și 29 ani și întâlniri de informare pentru 50 de specialiști de la nivel local care, prin prisma profesiei, au o probabilitate mai ridicată de a veni în contact cu victime ale violenței sexuale.
Citește și: România semnează Convenția de la Instanbul, prin care femeile sunt protejate de violența domestică
Duminică, peste 100 de persoane au protestat, în Capitală, față de violența pe străzi. Oamenii au afișat mesaje precum: ”Nu avem nevoie de validarea ta!”, ”Nu depăși limita!”, ”Corpul meu nu este spațiu public!”, “Strada nu este a ta!”, “ Nu ies pe stradă pentru amuzamentul tău!” , “Nu mă simt flatată să fiu agresată!”, “Hărțuirea este violență!”, “Solidaritate”, “Eu nu hărțuiesc! Tu?”, “ Rupem tăcerea! Este vremea să vorbim despre hărțuirea stradală! ACUM!”, “Is NEVER ok to harass people! So stop doing it!”, “sancțiuni prin lege pentru hărțuirea stradală”, “Strada este și a mea!”. Protestul a fost organizat de Centrul FILIA și susținut de Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (ALEG), Asociația FRONT, Societatea de Analize Feministe AnA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Asociația E-Romnja.
