Un amplu studiu internaţional a identificat 74 de variaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie, un număr încă foarte scăzut faţă de dimensiunea fenomenului, potrivit unei echipe multidisciplinare formate din 253 de cercetători care au publicat un studiu pe această temă în revista ‘Nature’, informează agenţia France Presse, preluată de Agerpres.
Un studiu anterior efectuat pe 100.000 de persoane, publicat în anul 2013, a contribuit la evidenţierea a trei variante genetice asociate statistic numărului de ani de studiu realizat de un individ.
Noua cercetare a fost făcută pe un eşantion de aproape 300.000 de persoane de origine europeană din 15 ţări din întreaga lume. Acesta este unul dintre cele mai mari studii genetice de până acum, notează AFP.
“De data aceasta, pentru că eşantionul nostru a fost mult mai mare, am fost capabili să identificăm mai multe variaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie”, a declarat Daniel Benjamin, de la Universitatea din California de Sud (USC ) din Los Angeles.
Influenţa acestor 74 de variante genetice luate împreună (inclusiv 3 identificate anterior de către aceiaşi cercetători) este “foarte mică”. Aceasta explică doar 0,43 la sută dintre diferenţele nivelului de educaţie dintre indivizi, au relevat cercetătorii.
Pentru variaţia genetică cu cel mai mare impact, diferenţa între persoanele care nu sunt purtătoare şi cele care le-au moştenit de la ambii părinţi “anunţă, în medie, aproximativ nouă săptămâni de şcoală în plus”, a spus Daniel Benjamin.
Cu toate acestea, studii anterioare, inclusiv pe gemeni, au estimat că cel puţin 20 la sută de variaţiile dintre indivizi în ceea ce priveşte reuşita şcolară se pot datora unor factori genetici.
Citeşte şi Unde ar fi ideal să-ţi creşti copiii?
“Acest lucru înseamnă că trebuie să existe cel puţin mii de variaţii genetice care influenţează nivelul de educaţie, dar şi că majoritatea nu au fost încă detectate”, a spus profesorul de economie.
Rolul geneticii în reuşita şcolară este un subiect delicat iar cercetătorii avansează cu precauţie, preocupaţi de faptul că studiul lor ar putea să fie înţeles greşit.
Daniel Benjamin a şi avertizat “împotriva oricărei utilizări simpliste” a rezultatelor studiului, care ar putea consta în a vorbi despre aşa-numite “gene pentru educaţie”, ceea ce ar fi “complet înşelător”. Reuşita şcolară depinde în primul rând de factori de mediu, a subliniat Benjamin.
Dar, acest tip de cercetare “este util pentru că putem învăţa multe lucruri prin studierea efectelor combinate ale variaţiilor genetice luate împreună”, a spus el.
Mai multe tipuri de mutaţii genetice asociate cu nivelul de educaţie au o influenţă asupra dezvoltării creierului, în special înainte de naştere.
“Micile diferenţe genetice pe care le-am găsit, ne-ar putea ajuta să înţelegem de ce unii oameni sunt mai susceptibili să aibă un declin cognitiv timpuriu”, a relevat Peter Visscher, profesor la Queensland Brain Institute (Australia) şi coautor al studiului, mai notează AFP.
