Cunoscut pentru felul în care își ia în serios meseria de actor, dar și rolul de activist de mediu, Leonardo DiCaprio a lansat un avertisment sever asupra schimbărilor climatice în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care a avul loc anul acesta (24-25 ianuarie). De cealaltă parte, mai multe state producătoare de petrol, printre care și Norvegia, susțin că își vor accelera producția, în pofida protestelor generalizate.
Leonardo DiCaprio, nominalizat la Premiile Oscar la categoria „Cel mai bun actor“ pentru rolul din filmul „The Revenant“, s-a folosit din plin de discursul susținut cu ocazia acceptării Premiului Anual de Cristal “pentru capacitatea sa de a aborda criza încălzirii globale“, spunând că exploatarea resurselor de combustibili fosili trebuie oprită.
În fața liderilor lumii, actorul american a criticat aspru corporațiile din mediul energetic mondial, cerând totodată mai multă acțiune pentru a preveni efectele devastatoare pe care le-a văzut cu ochii lui, de la topirea ghețarilor din zonele polare până la deteriorarea culturilor agricole din anumite regiuni. Soluția, susține DiCaprio, este păstrarea resurselor de cărbune, petrol și gaze naturale în pământ.
„Pur și simplu nu ne permitem ca lăcomia corporatistă a industriilor de cărbune, petrol și gaze să determine viitorul omenirii. Aceste entități, care au interes financiar în menținerea unui sistem distructiv, au negat și chiar au mușamalizat evidența schimbărilor climatice. Destul e destul. Voi știți mai bine. Planeta știe mai bine. Istoria le va întinde vina la picioare pentru acest dezastru“, a spus actorul.
DiCaprio se alătură unei liste eclectice și cuprinzătoare de personalități puse pe jar din cauza încălzirii globale. Printre aceștia i-aș aminti pe Papa Francisc, Brad Pitt sau Cameron Diaz. Mai mult decât atât, în emisiunea „Vedete în sălbăticie cu Bear Grylls“, care a avut premiera anul trecut de Crăciun, cunoscutul realizator al postului Discovery Channel l-a avut ca invitat pe președintele SUA, Barack Obama, alături de care și-a testat abilitățile de supraviețuire în sălbăticia din Alaska. Motivul real al emisiunii a fost însă prezentarea efectelor de seră asupra regiunii. Cei doi și-au încheiat călătoria la marginea ghețarului Harding, care are o suprafață de 777 de kilometri pătrați și este situat în Parcul Național din Munții Kenai, și s-au arătat profund uimiți de suprafața mare topită în perioada celor două mandate petrecute la Casa Albă de președintele Obama.
Deși este un fenomen care ar fi existat dintotdeauna în istoria Pământului, potrivit multor oameni de știință, încălzirea globală s-ar fi accelerat în ultimele decenii datorită eliberării în atmosferă a dioxidului de carbon rezultat prin arderea combustibililor fosili.
Norvegia extinde exploatările
Formularea unor acuzații și prezentarea efectelor de seră sunt însă sarcini mai simple decât înlocuirea rapidă a soluțiilor energetice pe bază de combustibili fosili cu cele regenerabile, dacă ar fi să dăm credit principalelor state și companii deținătoare de resurse și mijloace de producție. Norvegia, de pildă, cel mai mare producător european de petrol și gaze, a anunțat la finalul lunii trecute că își va extinde investițiile de exploatare a resurselor energetice, în detrimentul protestelor de la Davos sau celor exprimate cu ocazia summitului COP 21, care a avut loc în noiembrie 2015, la Paris. Motivul Norvegiei, potrivit lui Karl Eirik Schjøtt-Pedersen, directorul asociației producătoare de petrol și gaze din țara fiordurilor și fost ministru de Finanțe, este că alte state din regiune, cu un consum energetic ridicat, precum Germania sau Marea Britanie, își vor păstra în pământ propriile zăcăminte de cărbune, resursă mult mai poluantă decât gazul natural.
Argumentul Norvegiei, care ar putea fi interpretat ca șantaj, este că s-ar putea înregistra o scădere cu 50% a efectului de seră generat de termocentralele clasice pe cărbune dacă Europa ar înlocui această resursă cu gazul produs de scandinavi.
Deși la COP 21 s-a semnat un acord internațional care încorporează un set de reguli obligatorii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Norvegia continuă să își extindă exploatările în zone sensibile, precum Insulele Lofoten. Premierul Norvegiei, Erna Solberg, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că prețul mic al barilului de petrol, care între timp a scăzut sub 30 de dolari, va stimula economia mondială și va mări cererea pentru țițeiul norvegian.
Mai mult petrol din Orientul Mijlociu
Compania saudită de stat Aramco a crescut și ea investiţiile în exploatările de petrol, motivând că preţurile scăzute ale barilului au determinat-o să ia această măsură. Dacă luăm în calcul încetarea sancțiunilor asupra Iranului, un alt mare producător de petrol, putem spune că piața va fi inundată în continuare de o resursă ieftină, dar poluantă, iar implicațiile economice și geopolitice la nivel mondial vor întârzia exact măsura pe care o solicită activiștii de mediu, aceea de a păstra resursele în pământ, dar și investițiile în resurse regenerabile sau automobile electrice.
