Dupa cum se stie, organismul uman este guvernat de ritmuri circadiene care se repeta in cicluri de 24 de ore. Functionarea fizica si comportamentala in parametri normali poate fi perturbata insa daca ceasul biologic este dereglat de factori interni sau externi. De aceea, specialistii atrag atentia ca secretul unei zile reusite consta intr-o sincronizare perfecta cu ceasul intern. Mai exact, fiecare persoana trebuie sa devina capabila sa-si asculte ticaitul propriului organism pentru a intra si a se mentine in forma, evitand activitatile suprasolicitante in perioade nepotrivite. In general, ritmurile biologice sint legate de doi factori externi: lumina si caldura.

Totusi, se pare ca exista cateva secrete despre modul in care ceasul biologic afecteaza cele mai importante aspecte ale vietii de zi cu zi. Un grup de cercetatori de la Universitatea din Zurich, condus de Steven Brown, au facut o serie de studii, ale caror concluzii au fost publicate in revista Newsweek. Majoritatea oamenilor nu-si dau seama cum functioneaza ceasul biologic propriu decat in momentul in care observa disfunctii serioase in activitatile curente, care in mod normal sunt usor de executat. Este vorba de acea lipsa de sincronizare. De pilda, conform specialistilor, munca fizica grea trebuie facuta la primele ore, cea intelectuala in jurul prinzului, in timp ce dupa-amiaza trebuie consacrata mentinerii in forma fizica si spirituala, iar seara - relaxarii. Dar daca acestea sunt inversate sau efectuate aleatoriu, randamentul poate fi foarte scazut, iar organismul sa resimta stari de oboseala si extenuare. Concret, exista 7 moduri in care organismul este influentat de ritmului circadian:

1. Temperatura corpului este mai scazuta dimineata, inainte de trezire si mai ridicata spre seara. Astfel o temperatura de 37 de grade Celsius poate insemna febra la ora 7 dimineata, dar dupa ora 5 dupa-amiaza este o temperatura cat se poate de normala.

2. Infarcturile miocardice se produc cu o probabilitate de doua ori mai mare la primele ore ale diminetii decat in orice alta perioada a zilei.

3. Nasterile sunt mai frecvente dimineata si la inceputul dupa-amiezei.

4. La fel si in cazul sinuciderilor.

5. Ritmul biologic este motivul pentru care medicii prescriu de multe ori luarea anumitor medicamente in anumite perioade ale zilei. Spre exemplu, atat aspirina cat si medicamentele antihistaminice sunt mai eficiente daca sunt luate dimineata, insa anumite tipuri de tratament prin chemoterapie impotriva cancerului sunt mai eficiente si mai putin daunatoare pentru organism daca sunt administrate noaptea.

6. De obicei relatiile sexuale sunt intretinute noaptea, inainte de culcare.

7. Daca am trai complet in intuneric, ritmul circadian uman ar avea mai mult de 24 de ore.

Etimologic, termenul circadian provine din limba latina ("circa", care inseamna aproape, si "diem" sau "dies", care inseamna zi). Ritmurile circadiene influenteaza diferite comportamente, incluzand somnul si mancatul, la toate oragnismele vii. In cartea sa intitulata "Ritmurile vietii", profesorul Russell Foster precizeaza ca, daca ne uitam chiar si la cele mai primitive forme de viata de pe planeta putem vedea ca au un ceas molecular - fiecare aspect al vietii este acordat fin sa faca fata variatelor nevoi din mediul care se modifica permanent.

Specialistii sustrin ca ceasul biologic uman este imprimat genetic, motiv pentru care nu poate fi reglat - nu te poti astepta ca o persoana cu program nocturn sa fie la fel de productiva, deoarece nu sintem facuti pentru a da randament maxim noaptea. In plus, tendinta naturala a organismului uman este de a functiona mai lent decit sistemul de 24 de ore; in absenta stimulilor externi, am tinde sa facem anumite lucruri cu o jumatate de ora mai tirziu in fiecare zi, apreciata subiectiv. In vivo, celulele sistemului nervor central trebuie sa sincronizeze nu numai ciclul zi-noapte, ci trebuie sa se coordoneze ee intre ele pentru a coordona comportamentul circadian. Lipsa coordonarii poate permite oscilatorilor periferici sa anticipeze si sa raspunda rapid nu numai in cazul semnalelor transmise de SNC, dar si la semnalele fiziologice legate de comportament si hranire.

Tipuri de dereglari de ritm circadian:

- Dereglarea cauzata de fusul orar, ce afecteaza persoanele ce calatoresc traversand fusuri orare;
- Turele de noapte (persoanele ce lucreaza in schimbul de noapte au deseori probleme cu somnul in timpul zilei);
- Sindromul Fazei de Somn Intarziata - DSPS (Delayed Sleep Phase Syndrome), in care persoanele suferinde au probleme adormind seara si trezindu-se dimineata;
- Sindromul Fazei de Somn Inaintata - ASPS (Advanced Sleep Phase Syndrome), in care persoanele suferinde de obicei adorm seara devreme si se trezesc noaptea devreme;
- Aritmie circadiana (Sindromul Non-24), in care persoanele ce sufera de aceasta aritmie adorm in fiecare seara tot mai tarziu si se trezesc dimineata tot mai tarziu, ca si cum pentru acestia ziua ar avea mai mult de 24 de ore;
- modelul neregulat de adormire-trezire se prezinta ca perioade de somn neregulate, la ore imprecise, dupa tipare necunoscute (persoanele ce sufera de aceasta dereglare se trezesc des in timpul noptii sau adorm des in timpul zilei, pentru perioade scurte).

Dupa cum se stie, privarea de somn are efecte letale. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzioneaza faptul ca oamenii ce dorm mai putin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rata a mortii cu 30% mai mare decat cei care dorm in mod obisnuit 7 - 8 ore. Stiintific, etapele somnului se pot recunoaste urmarind schimbarile ce se petrec in undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repeta de pana la cinci ori in timpul noptii. Pe masura ce noaptea se desfasoara, fiecare ciclu se lungeste, si somnul REM (Rapid eye movement), timp in care majoritatea visurilor au loc, se extinde si el.

In prima faza, care poate dura doar cateva minute, corpul aluneca spre starea de somn, manifestat prin cascat. Undele cerebrale sunt in marea lor majoritate de amplitudine mare, slaba si ocazional unde alfa (asemanatoare celor ce le intalnim cand persoana este treaza). Aceasta etapa ocupa aproximativ 5% din timpul total de somn la adultii tineri.

In faza a doua, bataile inimii si respiratia incetinesc si somnul devine mai adanc decat in prima etapa. Undele slabe continua sa fie emise, cu ocazionale "varfuri" de unde, denumite si "fusuri de somn". Aceasta etapa ocupa intre 44 si 55% din timpul total de somn la adultii tineri.

REM este ultima si cea mai importanta faza este cea care dureaza intreaga noapte, repetandu-se ciclic. Prima etapa REM poate dura doar 10 minute in timp ce ultima poate dura chiar o ora. In timpul acestei etape bataile inimii se accelereaza, respiratia devine superficiala (putin perceptibila), ochii se misca rapid, muschii sunt relaxati, iar visele sunt cat se poate de intense. In acest moment, undele cerebrale se aseamana cu cele din timpul "mersului". Aceasta etapa ocupa intre 20 si 25% din timpul total de somn la adultii tineri.

Un studiu recent a scos in evidenta faptul ca un singur aminoacid declaseaza genele care controleaza ritmul biologic intern. Daca aminoacidul din proteina BMAL 1 nu functioneaza la capacitatile normale apar tulburarile de somn si toate problemele aferente acestei afectiuni. Potrivit medicilor, exista patru mari forme de tulburari de somn:

   1. Insomnia sau lipsa somnului, este definita drept imposibilitatea de a adormi, de a mentine starea de somn sau de a se odihni in timpul noptii, incluzand trezirea involuntara.

   2. Hipersomnia se caracterizeaza prin somnolenta excesiva care survine aproape in fiecare zi.

   3. Tulburari de ritm veghe/somn pacientul nu poate dormi atunci cand are nevoie de somn (acestea apar ca urmare a decalajului de fus orar sau a lucrului de noapte).

   4. Parasomnia inglobeaza o serie de comportamente anormale care apar in timpul somnului si sunt reprezentate de evenimente nedorite care se manifesta verbal, prin miscari sau actiuni care intervin in timpul somnului (ex. somnambulism). Somnambulismul nu este altceva decat o dispozitie, fie ea accidentala sau obisnuita, de a visa cu ochii deschisi sau in timpul unui somn voluntar autoimpus.

Psihologii francezi au intocmit un fel de orar al organismului uman:
 
- Ora 7.00 - secretia hormonilor de stres atinge nivelul maxim. Medicii recomanda un mic dejun
copios, bogat in zahar si vitamine, deoarece la aceasta ora nu exista pericolul de a castiga in greutate.

- Ora 8.00 - cresterea ritmului cardiac. Bolnavilor de inima nu le este recomandat sa se trezeasca
la aceasta ora.

- Intre 9.00-11.00 - perioada excelenta pentru munca intelectuala, studiu. Creierul este stimulat la maximum.

- Ora 12.00 - tensiunea arteriala si tensiunea corpului cresc. Scaderea atentiei si capacitatii de
munca.

- Ora 13.00 - ora excelenta pentru pranz. Oricat ati manca, nu se depune.

- Intre 14.00-15.00 - scade numarul de globule albe (este perioada ideala pentru siesta, relaxare)

- Intre 16.00-18.00 - energia revine la parametri optimi (pot fi practicate sporturi, pot fi programate intalniri de afaceri sau activitati mai dificile)

- Ora 19.00 - ora excelenta pentru administrarea tratamentelor medicamentoase si a utilizarii
produselor cosmetice.

- Intre 20.00-21.00 - ora angoaselor, cand singuratatea e cel mai greu de suportat. (ca sugestie, puteti da telefoane si sa va intalniti cu amicii)

- Ora 22.00 - dificultati respiratorii. Creste temperatura. Evitati medicamentele

- Intre 23.00-24.00 - scade atentia si capacitatea de lucru. Nu consumati alimente grele

- Intre 1.00-2.00 - numarul globulelor albe creste, atentia scade la nivelul minim

- Ora 3.00 - scade temperatura organismului. Glandele suprarenale inceteaza sa mai functio-
neze

- Ora 4.00 - ora accidentelor! Nu conduceti masina! Cei care lucreaza noaptea, trebuie sa ia o scurta pauza.

- Intre 5.00-6.00 - secretii hormonale abundente. Dureri musculare. Intensificarea ritmulu cardiac.