Potrivit unui studiu american, sforăitul creşte riscul infarctului miocardic şi al accidentelor vasculare. Doctorii avertizează că această condiţie trebuie tratată cât mai repede cu putinţă. Uimitor este faptul că sforăitul afectează inima mai mult decât fumatul şi obezitatea, potrivit Rtv.net.
Cercetările iniţiale au arătat că cei care sforăie sunt mai susceptibili de a avea artera carotidă mai îngroşată sau cu diferite anomalii. Acest lucru duce la o slabă alimentare a creierului cu oxigen. Această condiţie este premergătoare rigidizării arterelor, principala afecţiune ce duce la atacuri de cord şi hemoragii cerebrale.
Chiar dacă sforăitul este mai frecvent la persoanele cu probleme de greutate, se estimează că aproximativ 40 de procente dintre bărbaţi şi 24 de procente dintre femei sunt persoane care sforăie regulat, potrivit Daily Mail.
„Sforăitul este mai mult decât o neplăcere a somnului şi nu trebuie să fie ignorat. Pacienţii trebuie să solicite tratament în acelaşi mod în care o fac dacă ar avea apnee de somn, hipertensiune arterială sau orice alţi factori de risc pentru boli cardiovasculare”, a declarat doctorul Robert Deeb, profesor al Spitalului Henry Ford din Detroit, şeful acestei cercetări.
Cu toate că oamenii de ştiinţă erau conştienţi de legătura dintre sforăit şi bolile cardiovasculare, experţii avertizează că implicaţiile sunt mai grave decât se creadea ulterior. Ei spun că sforăitul este la fel de grav ca şi apneea de somn, boală care îi face pe oameni să îşi oprească respiraţia în timpul somnului, trezindu-se în timp ce se sufocă.
Cercetarile sale arată faptul că vibratiile sforăitului provoacă traumatizarea şi inflamarea arterei carotide. În cadrul studiului, Dr. Deeb a evaluat 54 de pacienti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani, dintre care niciunul nu a avut apnee în somn. Ei au răspuns la o serie de întrebări cu privire la sforăitul lor şi au avut o ecografie pentru a se masura grosimea arterelor carotide. În comparaţie cu care nu sforăie, s-a descoperit că arterelor carotide sunt în mod semnificativ mai groase. El a arătat că aceiaşi grosime a arterelor o au şi pacienţii care fumează, au diabet, hipertensiune arterială sau colesterolul ridicat.
