Da, sa nu uit sa va zic, oameni, popor, aflatzi de la mine ca in paine, in toata tzara, pana shi in ultimul catun, in coca pentru paine, se introduc, pe langa drojdie (daca shi unde se mai foloseshte drojdie), zic, pe langa drojdie, se introduce o substantza chimica foarte periculoasa pentru sanatate, care umfla coca in maxim un minut, de la un volum de un pumn de om, pana la un volum de oala ...
Da, sa nu uit sa va zic, oameni, popor, aflatzi de la mine ca in paine, in toata tzara, pana shi in ultimul catun, in coca pentru paine, se introduc, pe langa drojdie (daca shi unde se mai foloseshte drojdie), zic, pe langa drojdie, se introduce o substantza chimica foarte periculoasa pentru sanatate, care umfla coca in maxim un minut, de la un volum de un pumn de om, pana la un volum de oala normala, medie, gospodinele shtiu mai bine, adica de zeci de ori mai mare. Ca atare, daca nu va facetzi singuri paine, in mashina electrica de facut paine, shi asta daca shtitzi sa facetzi drojdia la jumatate, adica, din drojdie, nu foarte multa drojdie, se face o painica mai mica, care constituie drojdia aparenta care se pune in coca de paine, caci, sa shtitzi ca in coca de paine, normal shi cinstit, nu se pune direct drojdie, ci o painishoara care se obtzine dintr-o anumita cantitate de drojdie, o anumit cantitate de faina shi o anumta cantitate de apa, care dupa ce se amesteca bine, se pun la uscat, shi abia chestia aia se foloseshte la coca de paine. Shi alte ingrediente (aici este munca de "laborator" chimio-alimentar la liber, inclusiv in religiile principale, drojdia fiind un "reactant" foarte important, inca din antichitate, descoperit shi cercetat din vremea egiptenilor, care sunt, pana azi, principalii inventatori ai religiilor mari de azi). Unde ramasesem ? Ziceam ca mult mai ushor este de facut grau fiert. Pentru ca graul sa fiarba, este necesar sa fie strapunse grauntzele de grau, altminteri se indeasa miezul in timpul fierberii, care tinde sa se umfle, in limita volumica a cojii de grau. De aceea graul de coliva, arpacashul, este un grau semi-macinat, astfel ca coaja sa fie cel putzin sparta. In mod normal, daca vretzi vitamine, ar fi bine sa facetzi rost, daca avetzi de unde, de grau spart, nu semimacinat, sau, in lipsa, ar fi bine sa cumparatzi shi ceva taratze din cand in cand. Shi taratzele sunt iarashi un ingredient folosit shi ca un important "reactant" in secretele chimio-alimentare inca din vremea egiptenilor. Berea de asemenea a fost descoperita de egipteni. Tot ceea ce vedetzi astazi la marile religii, painea, painicile, coliva, impartashania, chestiile arabeshti, branza, iaurtul, borshul, etc, etc, sunt inventate inca de peste patru mii de ani, de egipteni. Sunt mai multe efecte bio-chimice care stau la baza secretelor folosite inclusiv de marile religii astazi, printre care efectele chiar shi in comunitatzi mari de oameni, ale unor modificari ale florei intestinale ca medie in populatzie asemanatoare prin aceste obiceiuri religioase, prin transmisie prin respiratzie, prin emanatzie din fecale shi urina, sau prin manevrarea prin aceste ingrediente a substantzelor biochimice emanate de creier sau de glandele corpului, celebrele feromioni shi alte alea, toate acestea au efecte "sfinte" in mari comunitatzi relativ apropiate prin aceste obiceiuri secrete ale ingredientelor chimice. Este o uriasha shtiintza alimentara secreta, cu efecte practic globale. Potzi modifica gandirea printr-un singur secret biochimic raspandit in drojdie, de pilda. Egiptul a fost inca de acum peste patru mii de ani, principalul descoperitor al ingredientelor alimetare, a fost primul care a folosit camuflarea laboratoarelor chimice in obiceiurile preparatelor alimentare. Prin studiile magilor (scientologilor) egipteni s-au descoperit aproape in totalitate ingredientele folosite azi de toate marile religii shi de toate gospodinele shi bucataresele. Shi usturoiul a fost descoperit, mai ales calitatzile lui secrete (pe care recunosc ca sunt departe de a le fi redescoperit shi eu, deshi shtiu ca evreii inca mai pastreaza multe din secretele folosirii usturoiului, ca de exemplu faptul ca usturoiul era folosit ca aliment de campanie militara, fiindca pe de o parte era auto-conservat in el insushi, in coaja fiecarui catzel de usturoi, la o mica incalzire ishi schimba calitatzile, capatand altele, de exemplu ushor prajit in mai putzin de cateva secunde devine un fel de proteina foarte buna shi hranitoare, sau, in combinatzie cu uleiuri speciale secrete shi pana azi shi cu otzeturi speciale, capata toate calitatzile posibile shi imposibile, astfel incat usturoiul in combinatzii de preparare/amestec/etc. cu diverse ingrediente, era folosit de la hrana de campanie militara pana la cele mai incredibile tipuri foarte diversificate de medicamente, dezinfectante, antiotravuri, antiinsecte, etc, etc). Unde ramasesem. La viatza mea am avut atat de multe de gandit shi atatea belele, incat am uitat nenumaratele secrete alimentare pe care le shtiam. Daca atzi shti cat shtiam eu, probabil ca s-ar desfiintza medicina. Glumesc, dar nu de tot :) Shi ceapa, la fel, de exemplu uscata, shi vinurile, shi bauturile tari shi foarte tari, spirtoase. Antichitatea nu a fost cu absolut nimic mai prejos decat cea mai complexa farmaceutica din ziua de azi. Aaaa, voiam sa zic ca putetzi inlocui painea cu arpacash, adica un fel de coliva, atata doar ca se pune sare in loc de zahar. Intrebatzi pe gospodinele din proximitate, caci eu nu dezvalui public cum imi prepar "mancarea", pun ghilimele cu toate ca saracia mea de mancare este mult mai buna, mai ales pentru sanatate, decat toate mofturile alimentare ale celor mai bogatashi din lume. Zicea cineva ca mai bune ar fi pastile de nu shtiu care, care aveau din fabricatzie nu shtiu ce proteine spectaculoase. Mai pastile shi mai proteine decat boaba de grau, care contzine mii de tipuri de proteine shi vitamine shi parasupersubstantze dezvoltate la pripeala intregului spectru solar, va zic eu ca nu gasitzi nici in ziua de azi in nici un produs farmaceutic. Zeama de varza iarashi este ceva ultrasuperhyper. In anumite preparate, zeama de varza se retransforma in corp intr-un fel de hipoclorit ceva mai complex, care in anumite conditzii poate provoca shi autovaccinarea slaba impotriva oricarui virus, de exemplu poate chiar reduce shi contribui la disparitzia virusurilor hepatice, daca sunt prezente in organism; ceaiurile amare, ca rostopasca, anghinarea, shi altele chiar mai amare, va fac sa fitzi pentru totdeauna departe de orice imbolnavire de inima, congestie cerebrala, boli de ficat, fiere, etc. Lumea inca nu shtie ca gatitul sau prepararea alimentelor poate fi transformata intr-o adevarata "industrie farmaceutica" in propria bucatarie/gospodarie. In fine, ce ziceam. Aaa, da, ziceam ca pe mine mancarea pe o luna de zile ma costa personal sub cincizeci de RON, adica sub cincisute de mii de leo vechi ROL. Ca altfel probabil ca ash face foamea. Shi cu toate astea, vad ca majoritatea celor de varsta mea au albit competent shi definitiv, deshi nu au avut nici o sutime din ce belele am avut eu, ca altfel ce dreak sa am, shi cu toate astea au albit, nici nu mai vor sa auda de femei shi-shi bat toata ziulica copiii, pe cand eu abia ma abtzin sa nu le violez pe femei, pe alea frumoase, normal. Aaa, mai voiam sa va atrag atentzia ca arpacashul, care este cea mai hranitoare shi mai ieftina chestie, se alege cu foarte mare grija de neghina shi mai ales de pietricele shi, cel mai important, se mesteca ushor, cu shcoala, pentru a evita comprimarea in dantura a pietricelelor (de preferat este ca ultimul strat de la fundul oalei, sa-l aruncatzi sau sa-l datzi la pasarele, caci pietricelele se coboara la inceput, in timpul fierberii, la fundul oalei, ca de-aia se folosesc la fiertul graului oale inalte shi inguste, ca face bine shi in procesul de fierbere a graului, care este ceva mai complex shi interesant, gospodinele shtiu foarte bine ! capichi ? Shi va vetzi reface silueta, caci la ora actuala va umfla orice bucatzica de paine din comertz ca shi cu pompa. Shi degeaba facetzi fitness, ca daca mancatzi painea din actualul comertz plin de chimicale toxice, tot nu vetzi slabi, decat cel mult doar temporar shi apoi va vetzi sparge shi mai tare in burtzi umflate shi shunci soioase shi scabroase. Dar esentzial este sa renuntzatzi defintiv la cafea, la dulciuri fabricate, la paine, la paste fainoase, la muraturi din comertz, la apa la sticla/bidon, etc, etc. Mult mai sanatoasa este apa de la robiet, pe care o putetzi fierbe intr-o oala mare, ca sa va ajunga de baut, dar important este ca oala pentru fiert apa sa fie folosita strict la fiert apa de baut si la absolut nimic altceva, ca sa putetzi obtzine apa fiarta ca shi cea naturala. Shi retzinetzi, oala se spala prin frecare cu partea dura a buretelui, foarte bine, shi se clateshte foarte mult shi bine, inainte de umplere cu apa de pus la fiert. Am vazut eu de peste zece ani ca betzi numai jeguri de apa, din comertz. Am luat anul trecut o apa la bidon, shi era cu chimicale conservante de era sa fac blocaj renal shi eu shi "maica-mea". Din cazurile pe care le-am observat, peste jumatate din cei care beau apa la sticla/bidon se imbolnavesc renal, fiindca majoritatea producatorilor folosesc apa filtrata (operatzie cat se poate de ieftina, prin filtru montat la un robiet uzual amarat de apa rece menajera) shi apoi adauga un conservant care pastreaza "calitatzile" apei intacte shi care va provoaca blocaj renal, pe care daca nu-l simtzitzi pana la patruzeci de ani, in mod sigur va va conduce la chirurg pana la cincizeci de ani. Numai porcarii bagatzi in voi de peste cincizeci de ani. Mai bine mergetzi la poarta la tzarani, prin sate, shi cumparatzi oua shi lapte de la tzarani, direct de la tzarani, sa vedetzi ce galbenush mare shi gustos shi sanatos au ouale de la tzarani direct de la gainushele din curtea tzaranilor. Ouale din comertz, alea shtampilate, shi acelea va provoca importante blocaje renale din cauza chimicalelor cu care sunt indopate bietele gainushe ostatece ca la parnaie in fermele criminaloizilor potentatzi "capitalishti" de doi lei stapani de ferme. La tzara pasarile umbla in libertate, alearga dupa gaze, ciugulesc din iarba, mananca grau shi porumb netratate, rama prin pamant dupa rame, ciugulesc pietricelele preferate, din care ies cele mai esentziale minerale, in gushulit
4 
