Dezbaterea pe tema aditivilor alimentari din pâine şi produse făinoase este foarte controversată. Este necesară eliminarea aditivilor din produsele cerealiere? Există soluţii tehnologice care să permită înlocuirea parţială sau totală a aditivilor din pâine? Există şi aditivi alimentari care au beneficii nutritive? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun consumatorii, dar şi cei care produc bunuri alimentare şi specialiştii din industria de morărit şi panificaţie.

De-a lungul timpului, diferite substanţe au fost adăugate în mâncare pentru a-i da un plus de culoare, un gust mai bun sau pentru a o conserva mai bine. În prezent, aditivii alimentari sunt reglementaţi şi trebuie să respecte anumite criterii stricte. Producătorii de alimente trebuie să dovedească utilitatea substanţei în produs şi existenţa unui beneficiu pentru consumator.

În ţările Uniunii Europene, inclusiv România, toţi aditivii permişi sunt notaţi cu simbolul "E" (de la Europa) şi un număr de serie. Există peste 300 de aditivi alimentari, care se regăsesc în componenţa a jumătate dintre produsele comercializate în supermarket-uri.

Aditiv este considerat orice „adjuvant" care adăugat intenţionat, cu un scop tehnologic, într-o proporţie de până la 1% într-un produs alimentar, după această proporţie de 1% fiind considerat ingredient, materie primă sau auxiliară.

„Industria de morărit-panificaţie este un caz fericit fiind industria care foloseşte cei mai puţini aditivi. Majoritatea aditivilor din produsele de panificaţie sunt aditivi naturali, cei sintetici fiind folositi în cantităţi foarte mici, ca de exemplu: oxidanţii, antioxidanţii, emulgatorii (şi naturali şi sintetici) şi amelioratori (maxim 0,2% din care peste 70% sunt aditivi naturali, uneori chiar 100%)", susţine conf. dr. Nastasia Belc, director al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA Bucureşti).

Specialiştii susţin că aditivii alimentari nu reprezintă un pericol pentru sănătate, dacă producătorii respectă reglementările legale.

„Aditivii alimentari nu sunt un pericol atât timp cât sunt folosiţi aşa cum prevăd reglementările şi dacă producătorul îşi construieşte principii foarte clare de fabricaţie", spune dr. ing. Maria Toma din partea Dobrogea Grup.

Producătorii ar trebui să ţină cont de două principii de bază: să folosească aditivii în doze mai mici decât cele prevazute în reglementări şi să îşi informeze corect consumatorii.

Cu toate acestea, consumul regulat de produse alimentare care conţin E-uri dăunează organismului şi poate duce la apariţia cancerului ori a unor boli respiratorii precum astm sau bronşite, avertizează medicii nutriţionişti.

Dintre cele peste 300 de E-uri admise în România, cele mai utilizate şi, totodată, nocive sunt E 102 (tartrazina), E 110 (colorant galben portocaliu), E120 (roşu carmin), E122 (azorubina - colorant roşu), E132 (albastru brilliant), E 150 (caramel). Din categoria edulcoloranţilor, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi aminteşte E 951 (aspartam), E 952 (ciclamat), E954 (zaharina), E 955 (sucraloza).

E-urile benefice pentru organism

Pe lângă aditivii artificiali, există şi adjuvanţi naturali care se pare că ajută sistemul imunitar al organismului.

"Unii aditivi sunt substanţe de care corpul nostru are nevoie pentru supravieţuire şi alţii sunt arme importante împotriva bacteriilor care ameninţă viaţa", spune specialistul în gastronomie Stefan Gates din Marea Britanie.

Cercetătorii români confirmă această ipoteză: „Există şi aditivi care au funcţionalităţi noi, cea mai mare parte dintre ei fiind naturali. Adăugaţi în anumite produse, aceşti aditivi nu fac decât să aducă avantaje de sănătate pentru categorii speciale de consumatori. De exemplu, cu aditivi se pot rezolva probleme ale bolnavilor de celiachie, ale celor cu afecţiuni cardiovasculare, cu un colesterol mărit. Important este să fim inovativi şi să valorificăm tot ceea ce ştiinţa oferă în evoluţia ei ca soluţii la îndemâna producătorilor", a declarat ing. Maria Toma.

Legea pâinii

Anul trecut a fost iniţiat un proiect de lege a pâinii, dar acesta a fost respins de Senat. Proiectul de lege a pâinii impunea anumite condiţii de fabricare şi de comercializare a produselor cerealiere.

„De exemplu pâinea integrală - trebuie să fie realizată doar din făină integrală, nu cu făină albă, la care să fie adăugaţi diversi ingredienţi de culoare. De asemenea, unităţile de comercializare a pâinii vor fi obligate să vândă în condiţii igienico-sanitare, nu în navete pe stradă de exemplu", a declarat Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit.

De altfel, medicii nutriţionişti susţin că răspândirea pe scară largă a produselor alimentare cu amelioratori ameninţă sănătatea oamenilor.