Cum ne recuperăm banii cheltuiţi în spitale

de Mihaela Naftanaila , 17 iulie 2012
lege shutterstock
Pacientul român trebuie să scoată tot timpul bani din buzunar: îşi cumpără singur medicamentele şi materialele sanitare, dă şpagă la medic, îşi achită lunar contribuţia la Sănătate, iar când vine vremea să se interneze în spital face împrumuturi la bancă. Ce-i oferă statul în schimb?

 

Spitalele din România sunt pline de pacienţi care cheltuiesc şi ultimul ban din casă pe medicamente şi dispozitive sanitare. Sau, mai rău, fac credite pe viaţă pentru a se putea opera într-un spital de stat. Dacă operaţia este la inimă, pe creier sau la coloană, tarifele sunt exorbitante, iar spitalul nu îşi asumă integral cheltuielile. Puţini pacienţi ştiu însă că există o lege care îi ajută să-şi recupereze cheltuielile făcute în spital. Această lege (n.r. - Legea 157/2008) a fost iniţiată de deputatul Sorin Paveliu, fost membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor, însă Guvernul a avut grijă atunci să dea o ordonanţă prin care să‑i limiteze efectele. „A fost un abuz legislativ, însă, chiar şi în forma în care a rămas, legea ajută pacientul în instanţă.

Totul este să se înarmeze cu răbdare", îndeamnă Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate la Societatea Academică din România (SAR). Conform legii, pacienţii au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute în spital pentru medicamente şi materiale sanitare, cu condiţia să păstreze biletul de trimitere şi de ieşire din spital, precum şi facturile care arată cheltuielile făcute. Există însă şi o „chichiţă" legislativă care îi împiedică pe mulţi pacienţi să-şi mai vadă vreodată banii înapoi. Înainte de a cumpăra produse sanitare, bolnavul trebuie să facă o cerere către şeful de secţie şi către managerul spitalului, iar aceştia să recunoască în scris că nu au materialele respective în spital.

Registre: 1.800 de pacienţi îşi vor banii înapoi

Pacienţi dornici să-şi recupereze cheltuielile sunt însă cu miile, după cum ne informează şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). „Doar la noi la asociaţie sunt înregistrate 1.800 de cereri. Din păcate, un astfel de proces poate dura mai bine de un an", spune preşedintele ANPP. Pagubele  cele mai mari le-au suferit pacienţii cardiaci care au avut nevoie de stenturi (dispozitive medicale care lărgesc vasele de sânge). „Avem un pacient care şi-a cheltuit 60.000 de lei pe stenturi, dar şi pacienţi care ş-au cumpărat singuri proteze ortopedice în valoare de 3.500-4.000 de lei", exemplifică Vasile Barbu. Acesta vorbeşte de cercurile de interese care există în spitalele româneşti. „La un stent în valoare de 3.000 de euro cumpărat de pacient direct de la firmă, medicul primeşte 1.000 de euro comision. Mulţi doctori nu se gândesc însă la «dramele» pe care le trăiesc pacienţii acasă", susţine Vasile Barbu.

Realitatea confirmă din plin spusele lui Vasile Barbu. Bucu­reş­­teanul Sterică Naidin (47 de ani) se luptă de aproape un an să-şi recupereze cheltuielile făcute cu stenturile, după ce a fost operat la Spitalul Universitar din Bucureşti. „Stau pe banii soţiei, pentru că salariul meu nu mai intră în casă", spune dezamăgit  bărbatul. A suferit două infarcturi în urmă cu opt ani, când i s-au pus două stenturi. Acestea s-au astupat după o perioadă şi a fost nevoie de înlocuirea lor. „La cea de-a doua intervenţie am avut nevoie de nişte stenturi mai scumpe, pe care spitalul nu le avea. Am fost nevoit să le cumpăr cu banii jos. E normal să mi se întâmple asta când cotizez de‑o viaţă la sănătate?!", se întreabă bărbatul.

MS ia din banii cardiacilor şi cheltuieşte pe medicamente din plante

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ridică din umeri când li se prezintă astfel de situaţii. „Pacienţii care nu au parafa şefilor de secţie din spitalul în care au fost operaţi se obosesc degeaba cu cereri. Nu decontăm nimic!", spune Ma­­rius Filip, medic-şef la CNAS. Sterică Naidin a depus până acum două cereri de rambursare la Casa de Asigurări de Sănătate, ambele fără răspuns. Nu s-a lăsat intimidat şi a mers mai departe în audienţă la Minis­terul Sănătăţii. „M-a primit un secretar de stat, nicidecum ministrul. S-a uitat cu atâta superioritate la mine de parcă eram ultima spiţă de la bicicletă. A spus că nu mă poate ajuta şi mi-a sugerat să dau spitalul în judecată", îşi aminteşte Sterică Naidin.

Deşi se spală pe mâini de orice neregulă din sistem, Ministerul Sănătăţii (MS) poartă o mare parte din responsabilitatea pentru astfel de situaţii. Programul destinat bolilor cardio­vasculare se află în custodia sa. „Programul pentru stenturi este subfinanţat. Sunt în jur de 40.000 de pacienţi care au nevoie anual de stenturi, iar ministerul sprijină doar 10.000", spune specialistul în politici de sănătate Sorin Paveliu.

Ministerul Sănătăţii cunoaşte situaţia pacienţilor care încearcă să-şi recupereze cheltuielile făcute în spitale, însă, ieri, cei care erau responsabili cu progra­mul de stenturi destinat pacien­ţilor lipseau din minister. 

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.