Vîrsta şi sexul sunt factori determinanţi în modul în care oamenii răspund la stres. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii canadieni pe un lot de voluntari cu vîrste cuprinse între 20 şi 64 de ani şi publicat în revista "Psychophysiology". Studiul, condus de oamenii de ştiinţă de la Univeritatea Montréal împreună cu colegii de la Institutul de Cardiologie din acelasi oraş, scoate în evidenţă faptul că "femeile cu un comportament defensiv sunt mai expuse riscului de boli cardiovasculare, la fel ca şi bărbaţii mai în vârstă".

Dr Bianca D'Antono, profesor la departamentul de psihiatrie din cadrul universităţii canadiene susţine că trăsătura de comportament defensiv se manifestă prin tendinţa spre evitare, reprimare şi negare a factorilor ce anunţă un potenţial pericol la integritatea emoţională şi fizică a unei persoane. În cazul femeilor, reacţia de apărare la critici sau la atacarea încrederii în sine se traduce clinic prin simptome cardiovasculare, cum ar fi puseuri hipertensive sau accelerarea pulsului. De asemenea, stresul intensifică durerile de cap şi sindromul colonului iritabil, iar în prezent este sugerată legatură dintre stres şi apariţia cancerului. Stresul este asociat şi cu anxietatea şi depresia.

Studiul, la care au participat 81 de bărbaţi şi 118 femei fără probleme medicale, a demonstrat că răspunsul psihologic la factorii exogeni de stres este legat de dorinţa de a menţine un bun nivel de autostimă, dar şi graniţe de siguranţă socială. "Sentimentul apartenenţei este o nevoie umană de bază" - explică dr D'Antono, care adaugă că: "Socializarea este trăsătura înnăscută a fiinţei umane de a aparţine unui grup şi este modul prin care strămoşii noştri şi-au asigurat supravieţuirea speciei. În zilele noastre, este foarte posibil ca mulţi oameni să considere excluderea socială ca pe o ameninţare directă asupra existenţei lor, iar reacţia defensivă la acest pericol se exprimă prin diverse moduri de manifestare a luptei cu diverse situaţii stresante."

În cadrul experimentului, participanţi au completat mai multe sarcini cu un nivel diferit de stres. Prima probă a constat în lecturarea unui text neinteresant despre geografia Antarcticii. Al doilea şi al treilea exerciţiu au inclus elaborarea unui scenariu agreabil, o poveste de iubire, urmat de un altul cu mult suspans şi momente de agresivitate. Ultima probă s-a rezumat la declanşarea unei dezbateri pe tema avortului. În timpul celor patru sesiuni de lucru, cercetătorii au monitorizat constant tensiunea şi pulsul participanţilor, fiind prelevate şi probe de salivă pentru măsurarea nivelului cortizolului, hormonul stresului. Rezultatele au demonstrat că femeile au un risc crescut de boli cardiovasulare, dereglări ale sistemului imunitar şi tulburari endocrine determinate de nivelul de stres. Explicaţia ţine şi de sensibilitatea emoţională mai mare a femeilor, dar şi de o constituţie fizică mai fragilă. În plus, stresul psihologic este mai mare la femei, pentru că efectul negativ pe care il au emoţiile asupra psihicului lor are un impact mai mare decât în rândul bărbaţilor, care au o abordare mult mai pragmatică a situaţiilor stresante şi o "robusteţe mentală" nativă, cu excepţia cazurilor patologice.