» Ingineria genetica, folosita pe scara larga pentru cresterea substantiala a productiei de alimente necesare consumului, are si reversul medaliei: imbolnavirea organismului in timp.

Potrivit unui articol interesant din "Revista romana de bioetica", denumit "Organismele modificate genetic – o tehnologie controversata", "ingineria genetica este ansamblul de tehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau mai multe gene «de interes», fie codificarea expresiei unor gene prezente. Genele transferate se numesc «transgene», iar produsele obtinute sunt organisme modificate genetic sau organisme transgenice".

Doctorii Ana Maria Mihalache, Mihaela Vicol, Teodora Manea explica: "Beneficiile obtinute prin tehnicile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu un continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimurile dietetice; plante fara proteina, provocatoare de alergii (cum ar fi kiwi); rosii cu coacere in timpul transportului; soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta in mod obisnuit in galbenusul de ou), care e emulgator pentru margarina, ciocolata si alte produse alimentare". De asemenea, tehnica se aplica in productia de branzeturi, in hrana pentru dieta pasarilor si a porcilor, in obtinerea unor vitamine si arome alimentare.

Aceste interventii umane in structura naturala a alimentelor se intoarce impotriva omului, deoarece apar efectele adverse ale eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic. Specialistii enumara cateva: boli umane (efecte toxice sau alergice); efecte negative asupra dinamicii si diversitatii genetice a populatiilor de specii din mediul respectiv; aparitia infertilitatii si, implicit, scaderea natalitatii;  diminuarea rezistentei organismelor la microbi (cresterea bolilor infectioase); rezistenta la antibiotice atat la oameni, cat si la animale. Efectul asupra mediului nu este de neglijat – un exemplu in acest scop ar fi modificarea descompunerii in sol a materialului organic.

» Era geniului genetic
Prima molecula de ADN recombinat s-a obtinut in 1970. De atunci, omenirea a intrat  in noua era stiintifica denumita sugestiv "era geniului genetic". Doctorii Ana Maria Mihalache, Mihaela Vicol, Teodora Manea puncteaza un alt pas important in 1994, cand FDA (Food and Drug Administration) a anuntat lansarea unei specii de rosii modificate genetic, devenita astfel prima  specie de plante comercializata in lume. "Intre 1996 si 1997 sunt aprobate si introduse in cultura soia rezistenta la daunatorii vegetali, porumbul rezistent la atacul de insecte si tomatele cu maturare indelungata", arata autorii. Romania a fost singura tara din Balcani care a lucrat la o lege a organismelor modificate genetic.