Dintotdeauna, “puiul de somn” a avut o presa proasta, mai ales in randul patronilor – mai putin in tarile mediteraniene, unde siesta ramane o institutie respectabila si, in mare parte, respectata – indeosebi printre comercianti. Un jurnalist de la ziarul britanic The Guardian a trecut in revista o serie de studii recente care demonstreaza ca cei care trag un pui de somn dupa-amiaza isi fac un mare bine, pentru ca daca atipesti pret de cateva minute imediat dupa ora pranzului sau putin mai tarziu, ti se imbunatateste atat acuitatea mentala cat si starea generala de sanatate.

Un somn de o ora te face mai alert timp de pana la 10 ore dupa trezire. S-a dovedit ca pilotii care dorm in timpul zborului (desigur, in timp ce comenzile sunt preluate de un co-pilot) vreme de 26 de minute (asa-numitul “pui de somn NASA”), isi amelioreaza nivelul de performanta cu 34 la suta si sunt cu 54 la suta mai alerti.

Potrivit unui studiu realizat la universitatea americana Harvard, somnul scurt de dupa-amiaza reduce stresul si riscul de infarct si congestie cerebrala, dar si riscul imbolnavirii de diabet si ingrasarea excesiva.

Chiar si un somn de foarte scurta de durata are urmari pozitive. Un studiu realizat la Dusseldorf, in Germania, demonstreaza ca in momentul atipirii se pot declansa o serie de procese mentale ale memoriei active, procese care isi pastreaza eficienta chiar si in situatiile in care somnul nu dureaza decat cateva minute. De asemenea, un studiu stiintific de anul trecut, din Marea Britanie, da de inteles ca ajunge si doar sa te gandesti ca in curand vei trage un pui de somn, pentru ca tensiunea arteriala sa scada...  Cu alte cuvinte, scurta odihna de dupa-amiaza ne face mai destepti si mai sanatosi!

Pentru a beneficia de avantajele somnului in timpul zilei, trebuie sa iti cunosti corpul – si sa iei cateva masuri:



Scurt tratat de arta atipirii

Daca atipesti greu cand in jur e galagie, pune-ti dopuri in urechi, sau da drumul la o sursa de “zgomot alb”.
Cauta-ti un loc ferit si confortabil, de preferinta unde te poti intinde. (Timpul necesar pentru a adormi sezand pe scaun sau in fotoliu este de doua ori mai mare).
Calmeaza-ti corpul respirand incet si adanc.
Fa intuneric in incapere – sau leaga-te la ochi.
Linisteste-te prin repetarea unei mantre sau imaginandu-te in timpul unei vacante intr-un loc relaxant (de pilda, pe o plaja).
Sa ai la indemana a patura subtire (una groasa te incalzeste prea tare si risti sa dormi mai mult decat ti-ai propus.
Programeaza ceasul desteptator.


Cat trebuie sa dureze siesta

O siesta scurta, de aproximativ 20 de minute, iti aduce un somn de “stadiul 2” (din cele 5 faze descrise de specialisti). Acest tip de somn stimuleaza puterea de concentrare, te face mai alert,  iti da o stare de spiirit mai buna. De asemenea, iti “ascute” indemanarea fizica.
Daca vrei sa fii si mai treaz dupa acest somn, inainte de a adormi poti bea o cafea. Cafeina isi face efectul dupa 20-30 de minute, asa ca efectul ei se va face simtit imediat dupa trezire.
Daca somnul dureaza pana la trei sferturi de ora, poti trece si prin faza de somn in care globul ocular se misca rapid (REM) – o faza care stimuleaza gandirea creatoare si procesarea de catre creier a semnalelor furnizate de organele de simt.

Daca la trezire trebuie sa “intri in actiune” imediat, nu dormi mai mult de 45 de minute. Altminteri, exista riscul sa treci intr-o faza a somnului caracterizata printr-o activitate electrica a creierului care se manifesta lent (pe ecranul unui osciloscop). Cand te trezesti dintr-un astfel de somn, te simti dezorientat vreme de 30 de minute pana la o ora

Exista insa si solutia unui somn mai lung, de cel putin o ora si jumatate. Multi dintre noi avem un deficit de somn de o durata similara, pentru ca nu dormim destul noaptea. Somul care dureaza intre 90 de minute si doua ore te trece prin toate fazele somnului de noapte si iti limpezeste gandirea, iti imbunatateste memoria si te ajuta sa recuperezi somnul de noapte pierdut.


Cand e cel mai bine sa tragi un pui de somn?

Raspunsul la aceasta intrebare necesita cunoasterea “cronotipului” de care apartii. Pentru determinarea cronotipului, trebuie sa raspunzi la o alta intrebare: la ce ora te-ai duce sa dormi daca ai avea libertatea deplina de a-ti programa activitatile din cursul zilei?

Daca esti “ciocarlie” – te trezesti usor la 6 dimineata si te duci la culcare pe la 9 sau zece seara – vei simti nevoia de siesta pe la ora 13, sau 13:30. Daca insa esti “bufnita”, adica preferi sa te duci la culcare dupa miezul noptii sau chiar dupa ora 1 noaptea, si sa te scoli a doua zi pe la 8 sau 9,  atunci “poarta somnului” de dupa amiaza ti se va deschide ceva mai tarziu, intre 14:30 si 15:00.