Producătorii de medicamente generice (APMGR) cere Guvernului reevaluarea listei extinse de compensate și gratuite, pe baza criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) acceptate la nivel european, pentru a exista siguranța că noile molecule corespund criteriilor de eficiență medicală şi economică, informează Mediafax.
"Pacienții au nevoie de medicamente care sunt cu adevărat inovative și esențiale pentru tratament. Or felul în care s-a facut evaluarea celor 167 de molecule propuse pentru noua lista de compensare ridică mari semne de întrebare", a declarat preşedintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoș Damian.
APMGR arată că, potrivit "declarațiilor noii conduceri a Ministerului Sănătății, evaluarea celor peste 160 de dosare s-a făcut în trecut de către o singură persoană, în mai puțin de şase luni, în vreme ce în țările europene acest proces este unul multidisciplinar care implică munca unei întregi echipe".
În acest context, APMGR salută trecerea unității HTA în subordinea Autorității Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), al cărei Consiliu Științific este format din specialiști de renume din medicină și farmacologie, mulți dintre ei membrii ai Academiei Române sau ai Academiei de Științe Medicale, și care poate deveni garantul elaborării unei liste de medicamente compensate cu adevarat benefică pentru pacienți, se mai arată în comunicat.
"Decizia transferării responsabilității către ANMDM este un prim pas absolut necesar în procesul de elaborare a noii liste și credem că acest proces trebuie să înceapă cât mai curând posibil pentru a permite pacienților accesul la medicamente noi. Trecerea HTA în subordinea ANMDM este benefică și pentru faptul că în Consiliul Științific sunt reprezentanți ai industriei farmaceutice inovative și generice, care pot astfel, prin argumente bazate pe dovezi, să își susțină punctele de vedere", a adăugat Damian.
APMGR solicită, în același timp, înființarea unei structuri de farmaco-economie în cadrul unității de HTA, care să facă o evaluare reală a impactului financiar corespunzător includerii de molecule noi în sistemele de compensare. Conform estimărilor preliminare, costurile anuale suplimentare determinate de medicamentele noi propuse în acest moment ar putea ajunge la circa două miliarde lei în 2016. Aceste costuri nu sunt incluse în bugetul alocat consumului de medicamente și nu pot fi suportate de către producători prin taxa clawback, susţine APMGR.
Asociaţia propune autorităților și industriei și o regândire completă a sistemului de compensare a tratamentelor farmaceutice, bazat și pe criterii de eficiență economică. În acest sens, o soluție pentru introducerea de noi medicamente pe lista de compensate, susţine APMGR, ar putea fi compensarea la un nivel de referință inferior a moleculelor noi care au indicații și efecte similare cu alternativele lor mai accesibile.
În același timp, APMGR consideră că dezbaterea pe tema extinderii listei de mediamente compensate a acaparat inacceptabil discuțiile referitoare la sistemul sanitar. "Discutăm foarte mult de medicamente noi, uitând de listele de așteptare pentru medicamente sau de probleme la fel de grave, cum ar fi migrația și salarizarea cadrelor medicale sau degradarea infrastructurii spitaliceşti", consideră preşedintele APMGR.
Procedurile privind noua listă de compensate şi gratuite ar putea fi finalizate în 2014, astfel încât pacienţii să poată avea acces la noile terapii încă din acest an, a declarat, în 4 aprilie, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la Bucharest Forum/Healthcare, organizat de Institutul Aspen.
"Anul 2014 trebuie să fie punct final pentru toate procedurile privind noua listă de compensate şi gratuite. Asta înseamnă să avem un mecanism complet, final, care să asigure accesul la molecule noi pe piaţa românească. Cred că împreună putem ajunge la o formulă foarte bună, îmi doresc ca acest mecanism pentru accedere pe piaţă şi, mai ales, pe piaţa de compensate să fie terminat într-un timp cât mai scurt. Îmi doresc ca anul 2014 să fie un punct final al acestor dezbateri. Indiferent dacă la iarnă sau anul viitor vor fi alţi miniştri ai Sănătăţii, important este ca împreună să lăsăm un mecanism care să fie predictibil, să permită un accees continuu, să fie sustenabil şi să aibă efecte terapeutice scontate pentru pacienţi", a spus ministrul Sănătăţii.
Bănicioiu a precizat că, pentru realizarea noi liste de compensate şi gratuite şi introducerea moleculelor noi, va lucra împreună cu Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM). "Soluţia cea mai bună este ANM, care se ocupă de la certificare şi cred că poate şi încheia procesul respectiv, având în vedere că are şi expertiza, dar şi posibilitatea de a funcţiona, şi oamenii", a mai spus ministrul Sănătăţii.
Demnitarul a adăugat că este adeptul unui mecanism nou în România privind actualizarea listei cu medicamente compensate şi gratuite, care să se actualizeze continuu. "Sunt adeptul unui mecanism total nou în România, care să fie continuu, susţinut şi sustenabil, de introducere a terapiilor noi. Când spun un mecanism continuu, mă refer la o evaluare timpurie, în acelaşi interval cu ţări care deja fac acest lucru şi au expertiză în domeniu", a explicat el.
Introducerea noii liste de medicamente compensate a fost amânată în mai multe rânduri, ultimul termen nerespectat fiind 1 aprilie 2014.
După anul 2008, în România, pacienţii nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi.
