La Muzeul Naţional de Istorie a României s-a deschis expoziţia „Mi-nisterul Afacerilor Externe – 150 de ani de diplomaţie românească”.
Expoziţia marchează aniversarea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea „Departamentului Trebilor Străine”, prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, publicat în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”. În fruntea acestui minister a fost numit doctorul Apostol Arsache, care a devenit astfel primul din galeria marilor personalităţi ale istoriei României ce au ocupat această onorantă poziţie. Doar câteva exemple credem că sunt sugestive: Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Costaforu, Vasile Boerescu, Dimitrie A. Sturdza, Petre P. Carp, Titu Maiorescu (foto), Ion I.C. Brătianu, I. Gh. Duca, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu. Desigur, aceştia sunt doar o parte din cei care s-au aflat la conducerea Ministerului Afacerilor Străine; însă nu putem să-i uităm pe acei diplomaţi iluştri, care, aşa cum spune şi deviza instituţiei – Semper fidelis patriae – au făcut cinste şi au apărat interesele ţării lor în străinătate: Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Ion Bălăceanu, Costache Negri, Nicolae Kretzulescu, Trandafir Djuvara, Alexandru Em. Lahovary, N. Calimachi-Catargi, Constantin Esarcu, Theodor Emandi, Constantin Vişoianu şi alţii.
Documente, ordine şi decoraţii
Pentru prima dată, publicul larg va avea acces la un număr important de documente originale din arhivele Ministerului Afacerilor Străine. Acorduri politice şi economice, convenţii, tratate, documente legate de organizarea instituţiei, note, telegrame, dări de seamă etc. vor fi expuse cu acest prilej: Convenţia poştală dintre Austro-Ungaria şi România (24 iulie 1868), Decretul nr. 1337 al domnitorului Carol I prin care Mihail Kogălniceanu este numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Paris (17 aprilie 1880), Convenţia consulară între România şi Statele Unite ale Americii (5/17 iunie 1881), Convenţia de extrădare între România şi Ţările de Jos (13 septembrie 1881), Decretul regal nr. 228 prin care Vasile Alecsandri este numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Paris (31 ianuarie 1885), Tratatul de comerţ între România şi Elveţia (26 mai/7 iunie 1886), Convenţia de comerţ şi navigaţie între România şi Spania (18 noiembrie/1 decembrie 1908), Tratatul de Pace de la Bucureşti (28 iulie/10 august 1913), Tratatul de alianţă între România şi Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia şi Convenţia militară între România şi Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia (4/17 august 1916), Convenţia de alianţă defensivă între România şi Cehoslovacia (23 aprilie 1921), Tratatul de amiciţie între România şi Franţa (10 iunie 1926), Convenţia de definire a agresiunii (4 iulie 1933), Pactul Înţelegerii Balcanice (9 februarie 1934) etc.
De asemenea, din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României sunt expuse o serie de documente, obiecte personale, ordine şi decoraţii care au aparţinut unor nume de marcă ale diplomaţiei româneşti: costumul de diplomat al lui Vasile Alecsandri, costumul de diplomat al lui Nicolae Kretzulescu, fracul de ceremonii al lui Nicolae Titulescu, ordine şi decoraţii ale regelui Carol I şi ale diplomaţilor Nicolae Petrescu-Comnen, Savel Rădulescu, Nicolae Titulescu, Dinu Cesianu, Grigore Gafencu, servieta lui Vasile Boerescu, tocul cu care Ion C. Brătianu a semnat Tratatul de Pace de la Berlin din 1878, ochelarii şi sigiliul lui Mihail Kogălniceanu, cufărul pentru documente al lui Ion Ghica, stiloul cu care Lucreţiu Pătrăşcanu a semnat Tratatul de Pace de la Paris din 1947 şi multe alte obiecte încărcate de istorie.
Expoziţia este deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României până pe 15 august.
