14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialDe ce merită să vizitezi Târgu Jiu, orașul Coloanei Infinitului și al...

De ce merită să vizitezi Târgu Jiu, orașul Coloanei Infinitului și al Porții Sărutului | GALERIE FOTO

Am hotărât să merg la Târgu Jiu după ce am văzut la TV un reportaj despre faptul că locurile din România unde există operele lui Brâncuși sunt aproape nevizitate, în vreme ce în muzeele lumii în care se găsesc lucrări de-ale lui intră anual sute de mii de turiști.

A fost unul dintre cele mai frumoase city break-uri. Meritul îi aparține Danei Oniga, autoarea paginii de Facebook „Constantin Brâncuși“, pasionată de istorie și de artă, care cunoaște orașul ca-n palmă și alături de care am străbătut la pas 13 kilometri. Am vorbit cu Dana, de meserie inginer constructor, ca să vedeți de ce merită să dați o tură până la Târgu Jiu.

Andreea Vasile: Ce ar trebui să știe oamenii despre Târgu Jiu și Brâncuși, înainte de a ajunge aici?

Dana Oniga: Când spui Târgu Jiu, spui „Ansamblul Monumental Calea Eroilor“, luptele de la Podul Jiului, spui Tudor Vladimirescu, Eca-terina Teodoriu, Josif Keber, Gheorghe Magheru, Vasile Lascăr, Arethia şi Gheorghe Tătărescu. Deci aveţi ce vedea şi auzi aici.

Cum e Târgu Jiu la prima vedere pentru un necunoscător? Dar pentru cel care știe să-l privească?

La prima vedere, poate părea un oraş banal, de provincie, oraş în care crezi că nimic nu te va surprinde. Sunt, însă, atâtea poveşti frumoase despre oameni, întâmplări şi locuri, clădiri vechi. De exemplu, Parcul Central al oraşului, acolo unde se află Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, este un parc – pădure naturală, printre puţinele de acest fel din ţară. A fost amenajat în fostul zăvoi al oraşului şi inaugurat în 1864 sub numele de „Belvedere-Ştirbey“. Câţiva dintre arborii secu-lari ai fostului zăvoi mai pot fi văzuţi şi astăzi.

Apoi, la începutul secolului al XX-lea, parcul a fost reamenajat cu ajutorul arhitec-tu–lui-peisagist francez Edouard Redont, cel care a amenajat Parcul „Carol“ din Bucureşti sau Parcul „Nicolae Romanescu“ din Craiova. În 1937, odată cu amplasarea Mesei şi a Porţii, Brâncuşi a regândit dispunerea aleilor, ajutat de arhitectul-peisagist german Frederick Rebhun, cel cu care a lucrat şi la Parcul Coloanei Fără Sfârşit.

Tu ții pagina de Facebook „Constantin Brâncuși“. De ce faci asta și ce se întâmplă pe acea pagină?

Pagina o fac din pasiune şi pentru a-l face pe Brâncuşi cunoscut cât mai multor oameni. Nu sunt mulţi cei care ştiu despre el că a fost un foarte talentat fotograf, un gânditor – vezi aforismele sale –, un vizionar, un pasionat de gastronomie – gătea fantastic, că ştia să cânte la vioară şi la fluier, că avea o colecţie impresionantă de discuri cu genuri muzicale extrem de diverse, că-şi confecţiona singur sisteme de sonorizare şi câte şi mai câte. Cu alte cuvinte, încerc să fac cunoscută personalitatea complexă a lui Brâncuşi.

De asemenea, am făcut un album cu operele artistului, grupate pe muzee, astfel încât să ştii exact ce ai de văzut în cazul în care te afli
într-unul din oraşele respective.

Mai există un album intitulat „Drumurile Gorjului“, în care am adunat fotografii ale caselor tradiţionale din Gorj, ale costumelor populare din zonă, ceramicii autentice, ţesăturilor. Toate cu scopul de a înțelege mai bine de unde vine Brâncuşi, de unde-şi trage obârşia.

De ce „Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuși“ de la Târgu Jiu este o lucrare unică în lume?

Eu cred că este chintesenţa operei brâncuşiene. Inclusiv în atelierul reconstituit la Centrul Pompidou din Paris veţi vedea mese rotunde de piatră, scaune pătrate de lemn, o poartă de lemn, coloane fără sfârşit, „Sărutul“ – cu versiunile sale. Simplitatea şi, totodată, profunzimea țăranului român cioplitor în lemn şi piatră.

Cu alte cuvinte, român fiind, te vei regăsi, iar străin fiind, vei simţi româneşte. Nu cunosc un ambasador mai bun al nostru decât Ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu!

Care e cheia corectă în care ar trebui să privim lucrarea?

Ansamblul a fost ridicat pentru a aduce un omagiu eroilor gorjeni care s-au jertfit în luptele de la Podul Jiului din octombrie 1916. Drumul sufletelor eroilor începe de la Masa Tăcerii, amplasată chiar lângă Jiu – care poate simboliza inclusiv o masă de pomenire pentru cei duşi –, trece apoi pe sub Poarta Sărutului, ca pe sub un Arc de Triumf, totodată marcând trecerea în Lumea de Dincolo, şi se continuă până la Coloana Fără Sfârşit, care, la fel ca stâlpii de tindă ai caselor țărăneşti, face legătura dintre pământ şi cer.

Ce anume ar trebui să citească și să vadă un pasionat de Brâncuși pentru a-l înțelege mai bine?

Le recomand aforismele artistului, adunate laolaltă de Sorana Georgescu-Gorjan în „Aşa grăit-a Brâncuşi“. Doamna Gorjan este fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan – cel care a dat soluţia tehnică a Coloanei Fără Sfârşit –, şi unul dintre cei mai avizaţi oameni în materie de Brâncuşi.

De ce nu e Târgu Jiu un oraș cu „boom“ turistic când are acolo absolut tot ce-i trebuie pentru a fi unul?

Multe obiective turistice din oraş nu au indicatoare sau plăcuţe informative. Cum altfel poţi să ştii de existenţa lor? De exemplu, la statuia lui Tudor Vladimirescu nu există o minimă informaţie, iar bietul Tudor e „înghiţit“ de boscheţii crescuţi haotic.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu aşteaptă o binemeritată restaurare. La fel şi casa marelui pictor Josif Keber, probabil cea mai frumoasă casă din Târgu Jiu. Sunt destule case vechi care ar merita o plăcuţă informativă cu numele arhitectului sau a personalităţii care a locuit-o.

Toate acestea ar ajuta, cu siguranţă. Iar dacă oraşul ar avea un aeroport, ar creşte cu siguranţă numărul turiştilor străini. Poate atunci am putea vorbi de un „boom“.

Ce ai face dacă ar depinde de tine ca, de mâine, orașul să devină un centru de atracție turistică a României?

Aş revizui culorile faţadelor clădirilor şi ale mobilierului urban (a se citi bănci, coşuri de gunoi, arteziene, cişmele) care, în prezent, lasă mult de dorit, aş încerca să restaurez casele emblematice ale oraşului, să pun în valoare monumentele prin informaţii cât mai interesante şi utile, să fac tururi pietonale ghidate, inclusiv pentru localnici, care, la rândul lor, să poată spune poveştile mai departe.

Cele mai citite

Surpriză la turneul de la Miami! Carlos Alcaraz, eliminat în „sferturi”

Carlos Alcaraz a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului ATP Masters 1.000 de la Miami, după ce a fost învins de bulgarul...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...
Ultima oră
Pe aceeași temă