Ziua de Sânziene a fost marcată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei într-un mod inedit. Pentru prima dată, muzeul a expus 60 de ii din colecția istorică donată muzeului de către soția și sora lui Ion I.C. Brătianu, Elisa Brătianu și Sabina Cantacuzino.
Elisa Brătianu este descendenta familiei princiare Știrbei, iar Sabina Cantacuzino a fost soția unui reprezentant al familiei princiare cu origini bizantine Cantacuzino. Donația, formată din 191 de ii, a fost făcută în anul 1934, însă aceste veșminte nu au fost niciodată expuse până acum, spune directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean. Și asta pentru că în momentul donației muzeul era în reorganizare și nu avea spații suficiente. Au urmat apoi anii celui de-al Doilea Război Mondial și ocupația maghiară în Transilvania de Nord, apoi dictatura comunistă. Elisa Brătianu, rămasă văduvă din anul 1927, a fost una dintre victimele persecuției comuniștilor.
Ea a fost aruncată afară din propria casă, iar averea i-a fost confiscată. Evident, conducerea muzeului etnografic nu avea cum să omagieze figura acestei mari doamne a României interbelice. Astfel, iile donate de Elisa Brătianu și Sabina Cantacuzino au rămas în depozitele muzeului. Unele dintre ele au fost restaurate și sunt expuse la etajul muzeului de pe Strada Memorandumului. Celelalte vor fi expuse după ce va fi încheiat procesul de restaurare. Iile istorice sunt reprezentative pentru toate zonele etnografice ale României, spune directorul muzeului, Tudor Sălăgean.
Colecție de valoare
„În anul 1934, doamnele Eliza Brătianu și Sabina Cantacuzino – soția și, respectiv, sora marelui om de stat Ionel I.C. Brătianu – au donat Muzeului Etnografic al Ardealului o colecție de excepție, cuprinzând 191 de piese de port, în cea mai mare parte ii, databile în ultimul sfert al secolului al XIX-lea –începutul secolului al XX-lea, provenind din diverse zone etnografice din România”, spun reprezentanții muzeului.
În cadrul portului femeiesc tradițional românesc, cămașa a constituit întotdeauna piesa principală: a păstrat de-a lungul unei perioade lungi elemente arhaice (elemente de croi, tehnici de decorare, ornamentică); a marcat apartenența comunitară printr-o unitate structurală și decorativă clară în cadrul diferitelor zone etnografice; a evidențiat în cel mai înalt grad (prin calitatea materialelor și a execuției) statutul social-economic și personalitatea purtătoarei.
Numită local ie, cămeșe, spăcel, ciupag, ea a intrat în conștiința publică cu prima denominație, devenită generică. Colecția istorică de ii este expusă la Cluj într-o zi specială, de Sânziene, sărbătoare care marchează și Ziua Universală a Iei.
”Născută la inițiativa comunității online ”La Blouse Roumaine”, Ziua Universală a Iei, sărbătorită de Sânziene, pe 24 iunie, a ajuns la cea de-a treia ediție și mobilizează din ce în ce mai multe organizații și comunități din întreaga lume.
Anul acesta, Muzeul Etnografic al Transilvaniei se alătură acestei inițiative pentru a doua oară și a fixat pentru ziua de 24 iunie vernisarea unei expoziții de amploare, care valorifică piesele din două colecții încă neexplorate, de o remarcabilă valoare științifică și culturală: colecțiile Sabina Cantacuzino și Eliza Brătianu. ”Preocuparea celor două doamne din familia Brătianu (prima fiind sora, a doua soția prim-ministrului I.I.C. Brătianu) pentru portul țărănesc se înscrie în tendința generală a înaltei societăți central- și est-europene, de a-și manifesta atașamentul, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, față de această clasă socială, considerată întruchiparea spiritului național. În România o asemenea inițiativă a aparținut, în mod semnificativ, reginelor Elisabeta și Maria, care adesea au îmbrăcat portul țărănesc, ba chiar l-au introdus și în protocolul curţii regale”, spun reprezentanții muzeului.
Selecția de piese, expuse în cadrul expoziției, oferă vizitatorilor o incursiune în timp și spațiu și, în același timp, o experiență estetică memorabilă. Expoziția este realizată în cadrul proiectului „Clujul omagiază Ziua Internațională a Iei”, realizat cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, sub egida şi pentru susţinerea candidaturii oraşului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.
Cine a fost Elisa Brătianu
Elisa Brătianu a marcat profund viața publică românească, în perioada în care Ion I.C. Brătianu a condus PNL, precum și Guvernul Regal al României. Nepoata principelui domnitor al Valahiei, Barbu Știrbei, ea s-a căsătorit prima dată cu liderul germanofil al Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman, de care a divorțat și s-a recăsătorit apoi cu rivalul politic al acestuia Ion I.C. Brătianu. Elisa Brătianu a fost, de asemenea, sora prințului Barbu Știrbei, numit astfel după bunicul său. Barbu Știrbei a fost prim-ministru al României în anul 1927. Prieten nedespărțit al Reginei Maria, Barbu Știrbei a jucat un rol proeminent în viața publică românească, inclusiv în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a încercat să negocieze cu Națiunile Unite ieșirea României din războiul purtat alături de puterile Axei. Elisa Brătianu a suferit persecuțiile comuniștilor. A murit în sărăcie în anul 1957.
