Jurnalistul brașovean Sebastian Dan reprezintă România la Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale, un program menit să ajute tinerii să-și găsească locuri de muncă pe o piață în continuă mișcare.
Comisia Europeană organizează, în premieră, Săptămâna Europeană a Competențelor Profesionale (Vocational Education and Training – VET), un proiect care propune mai multe programe în domeniile educației și formării profesionale. La acest eveniment, ţara noastră va fi reprezentată de jurnalistul braşovean Sebastian Dan, desemnat de Comisia Europeană drept Ambasadorul României la VET.
Sebastian (46 de ani) s-a născut în Sinaia. A absolvit Liceul „Aurel Vlaicu“ din Breaza și Facultatea de Mecanică din cadrul Universității Transilvania Brașov, de unde a şi primit diploma de inginer. Diploma nu i-a folosit prea mult, însă, pentru că industria braşoveană era atunci în plin colaps. Asta l-a determinat pe Sebastian să dea ingineria pe jurnalism şi să se angajeze ca reporter la un săptămânal braşovean. Presa i-a priit, dovadă că, într-un timp relativ scurt, a ajuns redactor-şef la două dintre cotidienele locale, apoi corespondent la „Adevărul“.
De doi ani, inginerul-ziarist a îmbrăţişat şi cariera de bucătar, fiind chef în două asociaţii – una de amatori – Guerrilla Cooking şi cealaltă profesională – Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ, care promovează tradiţiile culinare româneşti. În această calitate, de bucătar, Sebastian Dan ne va reprezenta la VET.
Adulții nu învață toată viața
„În prezent, România își modernizează programa școlară în direcția învățării bazate pe competențe. Însă trebuie menționat faptul că părăsirea timpurie a școlii a continuat să crească în 2015, și are a treia cea mai ridicată valoare din UE. O altă problemă care se menține este aceea că elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii, în special, sunt expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională“, spune Sebastian Dan, care-şi ia foarte în serios rolul de ambasador al României la VET.
Pe de altă parte, adaugă Sebastian, în privința ponderii absolvenților de studii superioare, aceasta a crescut, astfel încât în prezent este foarte aproape de obiectivul național, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE.
„În acest context, asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața muncii este o provocare. Poate cea mai gravă problemă este aceea că programele de studii şi calificările pentru educația și formarea profesională nu sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE“, mai explică Sebastian Dan. El este de părere că avem de a face cu o fractură între oferta pe piaţa muncii dată de procesul educaţional şi nevoia de forţă de muncă.
„Tot mai multe companii străine care vin şi investesc în România se plâng că nu au forţă de muncă calificată. Nu în ultimul rând, deși s-au înregistrat unele îmbunătățiri, cheltuielile publice destinate educației continuă să fie foarte scăzute“, concluzionează ambasadorul României la VET.
Pe de altă parte, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, a declarat, cu ocazia deschiderii Vocational Education and Training, că „săptămâna europeană este prezentarea excelenței în domeniul educației și formării profesionale, care îi ajută pe tineri să găsească mai rapid locuri de muncă și poate fi o oportunitate de alegere a unei cariere“.
România, educaţie în cifre mici
În 2014, cheltuielile administrației publice din România pentru educație (3% din PIB) au rămas cele mai scăzute din UE și cu mult sub media UE (4,9 %). Datele la nivel național arată o îmbunătățire a alocațiilor bugetare în 2015 și 2016, dar rămân sub pragul de 6% din PIB stabilit de Legea Învățământului 1/2011.
Fondurile structurale și de investiții europene oferă sprijin pentru investiții în educație, dar sinergiile rămân insuficient explorate și depind de capacitatea limitată a administrației publice de a accesa și a gestiona fondurile.
Populația școlară este în scădere ca urmare a tendințelor demografice.
În 2015-2016, numărul total de elevi și studenți a scăzut cu 2,4% față de anul școlar precedent, la 3,64 milioane. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în învățământul secundar superior (în licee, cu excepția școlilor profesionale) și în învățământul preșcolar. Din cei 1,7 milioane de elevi din învățământul primar și gimnazial, 46% erau înscriși în școli din mediul rural. Ratele de ocupare profesională în funcție de nivelul de studii promovat (25 – 64 de ani) prezintă o imagine mixtă. În timp ce rata de ocupare a celor cu studii este mai mare decât media UE (86,9% față de 84,1 % în 2015), rata de ocupare pentru absolvenții de învățământ secundar superior și învățământ postsecundar neuniversitar este sub media UE (69,7% față de 73,9% în 2015.) Pentru cei care au absolvit cel mult învățământul gimnazial, rata a scăzut la 53,7% și este în prezent în jurul mediei UE.
Cu toate acestea, această cifră include o parte semnificativă a persoanelor ocupate în agricultura de (semi-)subzistență.
