La Muzeul Naţional Cotroceni, în Spaţiile Medievale, puteți vizita expoziţia permanentă „Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă“ care prezintă o parte a patrimoniului recuperat, aparţinând bisericii mănăstirii Cotroceni, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino.
Obiectele de o valoare patrimonială inestimabilă au fost supuse unui amplu proces de restaurare, în laboratoarele specializate ale muzeelor din Bucureşti şi din ţară cu scopul de a evidenţia valoarea lor artistică, de mărturii semnificative ale artei create în spaţiul românesc sau în alte areale culturale, pentru acest aşezământ monastic.
Domnitorul Şerban Cantacuzino a fost ctitor al mănăstirii Cotroceni, iniţiator şi susţinător al introducerii limbii române în cancelaria domnească şi în biserică şi apărător al creştinătăţii, urmărind cu perseverenţă înlăturarea dependenţei faţă de Imperiul Otoman. S-a remarcat drept un susţinător al tiparului, contribuind la tipărirea în limba română a Bibliei în 1688, cunoscută sub numele de ”Biblia de la Bucureşti”.
În cadrul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni prezentată pentru prima dată publicului, o parte din patrimoniul recuperat care a aparţinut bisericii Cotroceni: icoane împărăteşti, de iconostas, prăznicare cu dublă faţă, cu ferecătură, un iconostas din 1849, cruci de iconostas şi de altar; obiecte de orfevrărie liturgică din argint (anaforniţe, candele, sfeşnice, cruci de mână, candelabru cu decoraţie de influenţă barocă, obiecte de cult utilizate în timpul serviciului divin); broderii liturgice (felon, poale de icoană, văluri de tâmplă, procovăţ, epitaf „Plângerea Domnului” – secolele XVII – XVIII); cărţi (”Istoria Patriarhilor Ierusalimului” scrisă de Dositei patriarhul Ierusalimului, 1715, Biblia de la Blaj, 1795, ”Sfânta Evanghelie”, Veneţia, 1801, Minee tipărite la Veneţia (1672 – 1790), ”Apostol” tipărit la Buzău în 1704, ”Octoih” realizat la Mănăstirea Neamţ în 1836, ”Evanghelie cu ferecătură”, Bucureşti, 1856); piese de mobilier: (strane – sec. XVII şi XIX, amvon – sec. XIX, jilţ arhieresc – sec. XIX, tetrapod – sec. XIX analoghioane – sec. XIX, mese cu picior – sec. XIX, mese cu panou decorativ „Sfânta Treime“ – sec. XIX).
Expoziţia „Biserica Mănăstirii Cotroceni. Istorie, spiritualitate şi artă“ deschisă în spaţiile medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, întregeşte expoziţia permanentă dedicată evoluţiei ansamblului medieval şi modern de la Cotroceni, fiind cea mai valoroasă dintre componentele sale, remarcabilă prin istoria de peste trei secole şi ilustrarea artei româneşti din epoca medievală.
Nu în ultimul rând, se împlineşte într-un fel şi dorinţa domnitorului Şerban Cantacuzino, de a păstra în spaţiile ctitoriei sale – impresionantele pivniţe cantacuzine – „odoare sfinte“, pe care le i dăruise şi care, indiferent de vitregia vremurilor, trebuiau sa rămână ale mănăstirii şi bisericii, aşa cum se preciza în hrisovul de ctitorie al acestui valoros ansamblu mănăstiresc de la sfârşitul secolului al
XVII-lea.
