17 C
București
vineri, 26 aprilie 2024
AcasăSpecialOamenii chihlimbarului şi povestea bogaţilor din comuna Colţi

Oamenii chihlimbarului şi povestea bogaţilor din comuna Colţi

800 de grame a cântărit cea mai importantă descoperire a lui Gheorghe Cărăbuş, un căutător de chihlimbar din comuna Colţi. "Am luat 8000 de lei pe ea de la un bucureştean", se laudă fostul miner, acum un pensionar pasionat încă să sape după preţioasa fosilă. Un bolovan de 800 de grame de chihlimbar este însă o excepţie pentru că localnicii găsesc, în general, bucăţi mici printre rocile din Munţii Buzăului, multe dintre ele fiind păstrate acasă doar ca amintire a vremurilor prospere de altădată.

Rumanitul, aşa cum a fost denumit chihlimbarul românesc de către geologul Oscar Helm, a fost descoperit întâmplător în secolul XIX în Munţii Buzăului, între Valea Sibiciului şi Valea Boului. Încă de atunci chihlimbarul a fost exploatat organizat, cu rezultate bune. Spre exemplu, în 1925, de la cele 39 de puncte din judeţ s-au scos aproximativ 120 de kilograme din această spectaculoasă răşină fosilă, folosită pentru realizarea de podoabe şi bijuterii încă de acum 12.000 de ani. Comuniştii au organizat şi ei o exploatare sistematică a chihlimbarului în comuna Colţi, între 1981 şi 1986, dar nu există prea multe informaţii despre ce s-a întâmplat cu producţia din acea perioadă. Probabil "s-a pierdut" prin diferite colecţii private, din România sau străinătate. Unul dintre minerii care au lucrat în acea perioadă la extracţia rumanitului, Gheorghe Cărăbuş, spune că mina era bine organizată şi dotată cu utilaje performante, iar producţia era de ordinul a "zeci de kilograme" pe lună.

"Piatra săracului"

În prezent, chihlimbarul se vinde pe piaţa neagră cam cu 10 lei gramul. Acum nu mai există nici o exploatare organizată, pentru că, din cine ştie ce motive, comuniştii au închis minele respective, iar acestea nu au mai fost deschise niciodată. Rumanitul a continuat însă să reprezinte o sursă de venit, din ce în ce mai nesemnificativă, pentru oamenii din Colţi care, uneori, mai iau la pas, cu târnăcopul în mână, pantele din zonă, în încercarea de a găsi bucăţi cât mai mari din preţioasa răşină.

"Chihlimbarul se mai numeşte şi piatra săracului pentru că, atunci când au nevoie de bani, oamenii din comună vând bucăţile păstrate în casă pentru zile negre", explică ghidului Muzeului de Chihlimbar din Colţi, singurul de acest gen din România. Desigur, este o exagerare pentru în ziua de azi nu mai există prea mulţi căutători de chihlimbar în Colţi, comună în care au mai rămas vreo mie de suflete, în general bătrâni. Tinerii au plecat, de mult, să muncească la oraş sau în străinătate, pe bani adevăraţi…continuarea pe travelzoom.ro

Cele mai citite

Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete și a eliberat din funcție doi procurori

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 26 aprilie 2024, mai multe decrete. Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2023 pentru modificarea...

Sorina Pintea, condamnată la închisoare

Sorina Pintea, fost ministru al Sănătăţii, a fost condamnată la 3 ani şi 6 luni cu executare, printr-o sentinţă pronunţată, astăzi, de Tribunalul Cluj."În...

Crizele și economia

Organizările au, fiecare, o finalitate a cărei satisfacere asigură identitatea. Multe întâmpină azi dificultăți, dar și  crize.  Este criză atunci când dificultățile periclitează...
Ultima oră
Pe aceeași temă