12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialTurnul Babel din Bangkok

Turnul Babel din Bangkok

Despre Sukhumvit se spune că este cel mai cosmopolit şi exclusivist cartier din Bangkok, fiind deopotrivă asociat cu trenul suspendat, dar şi cu unul dintre cele mai lungi bulevarde din lume. Eu cred însă că Sukhumvit este aşa cum trebuie să arate toate cartierele de pe Pământ: pub-uri englezeşti aici, un restaurant indian la doi paşi mai încolo, un mall sud-coreean la o sută de metri distanţă, iar vis-a-vis câteva saloane de masaj thailandez.

“Turnul Babel” al zilelor noastre. Nimic semnificativ nu se schimbase pe aleea 11 din Sukhumvit de la vizita noastră, de anul trecut. Hotelul de trei stele arăta un pic mai îngrijit, între timp fusese primit într-un lanţ turistic local, personalul indian tot neîndemânatic şi zâmbitor, oul prăjit de la micul dejun la fel de prost făcut, iar croitoria de la parter goală şi ocolită de turiştii cu bani, dispuşi să-şi comande costume şi cămăşi “de firmă” care, dacă nu se vând aici, “merg oricum la export şi ajung în mall-urile din Occident”. Se schimbase ceva însă în acustica zonei, faţă de anul trecut. Blocul de alături era în renovare, astfel încât între 8 dimineaţa şi 6 seara, dacă stăteai în cameră, erai torturat de zgomotele de pick-hammer cu care “doreii” thailandezi cu mască pe figură demolau pereţi şi tavane

Strada arăta însă la fel, cu un şir lung de comercianţi vorbăreţi, cu măsuţele  întinse pe două rânduri, cu loc de trecere prin mijloc, între cele două staţii de “skytrain”, Asok şi Nana. Negustorii vând toate nimicurile pământului, totul negociabil, de la ceasuri fake, eşarfe colorate şi pălării, până la DVD-uri porno şi substitute locale pentru Viagra. Sukhumvit este însă, înainte de toate, un concurs de oameni, culori şi mirosuri de mâncare din toate colţurile planetei. Bulevardul principal este întretăiat de alei aproape perpendiculare (soi), care împart cartierul în mai multe felii, toate cu hoteluri, restaurante şi magazine diferite. O analiză, aşa ochiometrică, arată că expaţii occidentali pot fi găsiţi în toată zona dintre soi 1 şi soi 60 (unde sunt şi cele mai multe pub-uri), în jurul aleii nr. 21 stau japonezii şi coreenii, iar între soi 11 şi soi 12 erau multe restaurante indiene, dar şi chioşuri cu vânzători îmbrăcaţi în haine lungi, arăbeşti, de unde puteai să-ţi cumperi kebab sau falafel. Numerotarea aleilor nu este chiar logică, parcă a fost făcută de cineva care a luat-o de la un capăt, pe sărite, după care s-a întors şi a mai aruncat nişte numere în locurile rămase neînregistrate. 

După căldura înăbuşitoare din timpul zilei, când toată lumea se ascunde în camerele cu aer condiţionat, seara, cartierul se umple de oameni, turişti şi localnici deopotrivă, care ies să mănânce, să bea o bere, să se întâlnească cu prietenii, să agaţe vreo prostituată locală sau să privească pur şi simplu la spectacolul străzii. Prin mulţimea care bate cartierul în sus şi-n jos se strecoară backpackeri occidentali de 20 de ani, în drum către vreun bar unde să se pună în cap, femei indiene în sariuri colorate, însoţite de mulţi copii, cupluri mixte- el un englez trecut de prima tinereţe (şi de multe ori şi de a doua), iar ea o thailandeză drăguţă, zâmbitoare şi politicoasă. Vânzătorii ambulanţi îşi scot în stradă bucătăriile mobile cu grătare pe care sfârâie peşti delicioşi şi “satay” (frigărui) de pui, sau plitele cu butelie pe care prepară supe cu tăieţei şi fructe de mare, pad thai, rat na (mâncăruri tradiţionale cu tăieţei prăjiţi), pancake cu fructe şi ciocolată (un fel de clătite) şi alte delicii thailandeze, transformând strada într-o uriaşă cameră de tortură pentru gurmanzii şi pofticioşii din toată lumea. Preţurile acestor bunătăţi sunt mici, pentru buzunarele localnicilor. Am mâncat cei mai buni doi peşti din viaţa mea, făcuţi pe un grătar chiar din faţa hotelului, şi am plătit pe ei echivalentul a 6 lei (60 baht), o supă cu tăieţei şi fructe de mare costă 5-6 lei, iar o porţie de “pad thai” cu muguri de soia, tofu, alune pisate, lămâi verzi şi creveţi, undeva pe la 10 lei. Primăvara este sezonului celui mai dulce fruct din lume, mango, iar tarabele cu fructe tropicale se alătură acestui uriaş restaurant umblător care trăieşte doar noaptea, dispărând ca prin farmec a doua zi dimineaţă. Pentru cei pretenţioşi, Sukhumvit-ul are ispitele sale costisitoare şi, dacă vrei cu orice preţ, poţi să mănânci în restaurante elegante (şi cu trupe care cântă live) cu 1800 de baht (180 de lei) cam ce ai fi putut mânca pe stradă sau într-un local decent dintre blocuri, dar cu scaune şi mese din plastic, cu 40-50 de lei. Sau poţi să mergi la McDonalds, Subway sau KFC, dacă mâncarea americană este ceea ce-ţi lipseşte în acel moment. Citește mai departe pe TravelZoom.ro

Gabriel Bejan
Gabriel Bejanhttp://gabriel-bejan
Gabriel Bejan, sef departament Investigatii
Cele mai citite

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

O femeie de 31 de ani a fost reținută pentru efectuarea repetată de intervenții chirurgicale estetice minim invazive

O femeie în vârstă de 31 de ani a fost reţinută pentru 24 de ore, urmând să fie prezentată magistraţilor cu propunere legală, pentru...

Lufthansa a evitat o grevă a salariaților chiar de Paște

Compania aeriană germană Lufthansa şi un sindicat care reprezintă personalul de la sol au anunţat miercuri că au ajuns la un acord privind salariile...
Ultima oră
Pe aceeași temă