Prin aceste expoziţii, MTR încearcă să reconstruiască şi chiar să recupereze, „sub semnul urgenţei, poveştile şi reperele pe care meşteşugurile tradiţionale încă ni le oferă, fără a cădea în scenografierea şi calchierea tradiţiei”.
Aşa se face că până la sfârşitul lunii februarie veţi putea pătrunde în lumea miraculoasă a unuia dintre ultimii meşteri olari tradiţionali: Dumitru Şchiopu din Vlădeştii de Vâlcea. După cum informează MTR, creaţia lui Dumitru Şchiopu este urmărită pe parcursul a mai bine de 60 de ani, de la primele încercări cu oale simple, pentru gospodărie, la cele mai complicate pentru târgurile de Moşi, ajungând până la creaţii artizanale sau populare unicat.
Glasul lutului
Povestea lui Dumitru Şchiopu a început în urmă cu mai bine de 80 de ani în satul Priporu din comuna vâlceană Vlădeşti. S-a născut într-o familie de meşteri olari, toate neamurile sale muncind lutul din moşi-strămoşi. Deşi totul pare simplu atunci când povesteşte meşterul Dumitru Şchiopu care sunt treptele creaţiei sale, pentru cei care nu aud „glasul” lutului, olăritul e o „misiune” imposibilă. „Lucrezi cu stânga înăuntru şi cu dreapta afară, şi-l iei frumos, aşa, şi ţi-l întinzi, tragi de el. Dup-aia lucrezi pă marginea lui, aşa, şi-i dai forma dorită. Vrei să faci o oală, faci o formă mai înaltă şi rotundă, ca o oală. Vrei să faci o strachină, o-ntinzi. Totu’ să lucrează pă simţu’ mâinii, trebuie să simţi pământu’ la suflet. Lucrezi cu sufletu’, pui suflet acolo. Păi omu’, n-a fost făcut dân pământ?”
Moştenirea lui Ceauşescu
Încă de la 17 ani a devenit o celebritate, fiind invitat la toate târgurile de gen din ţară şi primind comenzi de la mai-marii zilei. Printre admiratorii meşteşugului lui Dumitru Şchiopu s-a numărat chiar Nicolae Ceauşescu. Iată cum a povestit nea Dumitru întâlnirea cu preşedintele Republicii Socialiste România:
„Eram invitat la o expoziţie importantă din Bucureşti pe la care a trecut şi Nicolae Ceauşescu. A venit la standul meu şi a luat un exponat de pe masă. Pentru că de-abia îl terminasem, preşedintele de atunci a rămas cu vopsea pe mână. M-am speriat că o să se supere, dar nu a fost aşa. A zâmbit şi chiar m-a felicitat pentru munca mea. Mi-a urat succes şi mi-a spus un lucru pe care nu îl voi uita niciodată. M-a rugat să fac tot posibilul ca olăritul să nu dispară, să încerc să păstrez tradiţiile adevărate ale poporului român. Era conştient că societatea va evolua şi că pe piaţă vor apărea tot felul de invenţii, dar mi-am dat seama că Ceauşescu chiar era îngrijorat şi preocupat de soarta meşteşugurilor populare”, a fost de părere olarul.
Curatorul expoziţiei, Lila Passima, explică astfel conceptul seriei „Portret/Atelier”: „Construite pe mai multe registre, expoziţiile MTR dezvăluie o anume stratigrafie care adună împreună o serie de priviri compuse pentru a le dezvălui vizitatorilor mai multe niveluri de lectură a temei: arhivarea tradiţiei prezentă în relaţia colecţiei de muzeu cu obiectul patrimonializat, istoria meşteşugului, mitologiile personale care dau autenticitate şi individualitate profilului de meşter, observarea unei tipologii specifice ceramicii de Vlădeşti, vechi centru de ceramică românesc, ritmate din unghiurile de vedere ale documentării etnografice, antropologice şi, nu în ultimul rând, artistice”.
