69% dintre vopselele de păr trebuie retrase urgent de pe piață

de Advertorial , 23 februarie 2016 - stire actualizata la ora 22:23, 23 februarie 2016

Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, din cauza multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea lor, coroborate și cu unele lipsuri legislative.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC)a lansat campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S. – produsele cosmetice și de îngrijire personală“, ce se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. APC România își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării cosmeticelor și produselor de îngrijire personală. De asemenea, vom răspunde la întrebările consumatorilor, dar vom prezenta și alternative la cosmeticele și produsele de îngrijire personală realizate la nivel industrial.

În perioada 10 februarie-15 fe-bruarie 2016, au fost achiziționate din marile centre comerciale, farmacii și magazine naturiste 48 tipuri de vopsea pentru colorarea părului, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor. Din perspectiva țării de origine a producătorului, situația se prezintă astfel: Germania (21%), Italia (17%), Bulgaria (15%), România (13%), Polonia (8%), India (6%), Turcia (4%), China (2%), Iran (2%), Olanda (2%), Serbia (2%), SUA (2%), Franța (2%), Belgia (2%) și Grecia (2%).

Analiza nivelului de toxi-citate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. 

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

  Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.

  Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.

Analizând etichetele din punct de vedere al ingredientelor și mențiunilor, au reieșit următoarele:

  77% dintre vopselele analizate au în compoziție dioxane;

  75% au în compoziție amoniac;

  69% au în compoziție para-fenilendiamină/p-fenilendiamină/1,4 benzendiamine;

  65% au în compoziție parfumuri sintetice;

  60% au în compoziție peroxid de hidrogen;

 40% au în compoziție sodium laureth sulfat;

  38% au în compoziție parabeni;

  38% au în compoziție polietilen glicol;

  34% au în compoziție disodium EDTA;

  32% au în compoziție resorcinol;

  15% au în compoziție sodium lauril sulfat.

Para-fenilendiamina este cel mai periculos ingredient și îl regă-sim în mai mult de jumătate dintre vopselele de păr de pe piață, adică în 69% dintre acestea, inclusiv sub denumirea p-phenylenedia-mine sau 1,4 benzendiamine. Sub-stanța pătrunde în firele de păr și foliculii acestora și afectează proteinele din piele, favorizând apariția reacțiilor  alergice. Pielea poate deveni roșie, cu leziuni pli-ne cu lichid, poate da senzație de arsură și mâncărime. Reacțiile alergice pot include și dificultăți în respirație, care pot deveni fatale. Efectele pe termen lung ale expunerii la această substanță chimică includ astm, limfom non-Hodgkins și lupus; este, de asemenea, posibil legat de cancerul de sân, uterin și vezica urinară. Din acest motiv, atât în UE, cât și în alte state precum Canada sau Japonia, folosirea sa în cosmetice este interzisă. Persoanele care au ales produse naturale, cum ar fi henna, pentru a evita produsele toxice, au constatat că acestea conțin atât  henna, cât și alte ingrediente periculoase precum para-fenilendiamina.

Amoniacul este iritant pentru piele, ochi și sistemul respirator. Poate cauza astm și dificultăți în respirație.

Dioxane (ingrediente cu termi-națiile myreth, oleth, laureth, ceteareth) este un puternic perturbator hormonal. Alterează structura pielii, permiţând pătrunderea chimicalelor în straturile profunde.

Parfumurile sintetice pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin can-tități mari de toxine și chimica-le neafișate. Provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, ame-țeli, tuse violentă, hiperpigmentare.

Persulfaţii (sulfaţii de sodiu, potasiu şi amoniu) sunt întâlniţi în vopseaua de păr şi decolorant în concentraţii de până la 60%, deşi numai o compoziţie de 17,5% poate irita pielea. Aceştia cresc riscul de astm pentru că inhalarea acestor vapori poate afecta grav plămânii.

Peroxidul de hidrogen este cunoscut sub denumirea de apă oxigenată şi este folosit pentru decolorarea părului. Testele pe animale au demonstrat că apa oxigenată afectează sistemul respirator şi pe cel nervos. Mai mult, unele studii sugerează că apa oxigenată ar modifica structura ADN, iar asta poate cauza inclusiv cancer (de sânge, de sân sau vezică). Este coroziv, iar utilizarea peroxidului de hidrogen a fost chiar interzisă în ţări precum Japonia şi Canada.

Propylen glycol este un emulsificator care are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice cu această substanță le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.

4-amino-2-hydroxytoluene și are rolul de a conferi culoare părului. Acest ingredient este un puternic alergen uman, potrivit Cosmetic Ingredient Review.

Sodium Laureth Sulfate (SLES) este un surfactant, o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant, ce poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. Este periculos pentru că în procesul de producție se poate ușor contamina cu 1,4 dioxan și oxid de etilen, primul fiind pe lista de chimicale cancerigene a Agenției Internaționale de Studiu al Cancerului.

Parabenii sunt conservanți ce apar în vopselele de păr sub formă de „methyl-“, „ethyl-“ și „propyl-paraben“. Provoacă alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a acestui organ și la distrugerea ADN-ului.

Disodium EDTA (EDTA - acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Alterează structura pielii, permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde, cauzând dermatită de contact și probleme hormonale.

PEG (Polyethylene Glycol) este un compus provenit din industria petrochimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosme-tic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen.

Toluenul poate provoca iritații ale pielii și ale aparatului respirator, iar inhalat poate provoca amețeli și dureri de cap. Expune-rile mărite pot duce la dermatite, deshidratare gravă, la malformații congenitale și avort spontan.

Resorcinolul este un ingredient foarte periculos, fiind catalogat de către UE ca dăunător pentru organism şi extrem de iritant pentru piele şi ochi. În cantităţi mari, prin inhalare sau prin ingerare, resorcina a fost legată de pierderile de sarcină și dereglările hormonale.

Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic. Poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.

Ingrediente precum Cocami-de DEA (Diethnolamină) (exis-tă în 21% dintre produsele ana-li-zate) și Lauramide MEA (Mono-etanolamină) sunt sub-stanţe chimice folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor.

Cocamidopropyl betaine este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plămânilor.

Methylisothiazolinone este un conservant periculos deoarece prezintă risc crescut de dezvoltare a alergiilor, iar studiile recente pe celule cerebrale ale mamiferelor arată că ar putea fi toxic pentru creier.

Methylchloroisothiazolinone este unul dintre cei mai folosiți conservanți în industria cosmetică și poate produce iritații la nivelul ochilor și tenului, dar poate cauza și boli pulmonare.

Sodium Lauryl Sulfate (SLS) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. Expunerea prelungită la SLS este asociată cu dificultăți de respirație, depresie, diaree, iritații severe ale pielii și leziuni oculare. Organismul uman reține SLS-ul până la
cinci zile de la expunere. Este adesea „deghizat“ într-o substanță pseudonaturală, prin explicația că „provine din nuca de cocos“. Interacționând cu alte substanțe, formează nitrați, care sunt recu-noscuți ca substanțe cancerigene.

Phenoxyetanolul este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.

Conservanți care eliberează formaldehida (DMDM Hydantoin, Imidazolidinil uree, Bronopol) eliberează încet, dar continuu cantități mici de formaldehidă, chimicale cancerigene, cu efecte toxice: erupții cutanate, dureri articulare, alergii, depresie, dureri de cap, dureri în piept, infecții ale urechii, oboseală cronică, amețeală, insomnie.

Isopropyl alcohol (alcool izopropilic) este un solvent care alterează structura pielii permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii și ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.

BHT (Hidroxitoluen butilat) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și, de asemenea, este potențial cancerigen.

Coloranții sintetici sunt folosiţi cu scopul de a „înfrumuseța“ aspectul com-poziției. Se pot recunoaște deoarece sunt inscripționați pe etichetă ca și FD&C, urmați de o culoare și un număr. Sunt derivați din substanțe petrochimice și majoritatea au fost asociați cu reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.

„Mai mult de jumătate dintre vopselele pentru colora-rea părului analizate de către experții APC România trebuie retrase de îndată de pe piață. Produsele conțin o substanță interzisă pentru cosmetice, substanță care se regăsește sub una din următoarele forme: para fenilendiamină sau p-fenilendiamină sau 1-4 fenilendiamină. Para-fenilendiamina a fost declarată alergenul anului 2006 în SUA“, a explicat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România.

Alec Blenche, co-Owner și co-Founder la „Viața în verde viu“, apreciază că vopseaua de păr chimică aduce cu sine riscuri foarte serioase pentru sănătate. „Cele mai comune produse de îngrijire personală și a părului conțin substanțe periculoase și netestate în mare proporție, care pot declanșa reacții grave și chiar probleme de sănătate permanente. De aceea este vital să fie evitate și în locul lor să se folosească alternative naturale, în care toate ingredientele sunt etichetate și verificate pentru siguranță. Nu vă lăsați păcăliți de pachetele colo-rate. Citiți etichetele, folosiți produse de origine cunoscută, organice, naturale și netestate pe animale, dacă este posibil. Ghidați-vă după zicala: «Nu pun pe piele ceea ce nu pot mânca!»“, a avertizat Alec Blenche.   

Atenție la termenul de valabilitate

Termenul de valabilitate este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o vopsea pentru colorarea părului. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitatea, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită vopseaua de păr după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare. Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Vopseaua de păr trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf, bacterii care duc la degradarea vopselei.

„Vopsirea părului reprezintă încă o formă de răspuns la o nevoie irepresibilă a ființei umane – nevoia de altceva. Ceea ce este nou în această privință se referă la răspândirea practicii în rândul maselor largi (femei, dar și bărbați): numai în ultimele șase-șapte decenii, procentul celor ce practică vopsirea părului a crescut, în unele țări, de la câteva procente la aproape 75%, fenomen ce ilustrează larga democratizare a unei secvențe de consum cu arie limitată în trecut“, a declarat prof. univ. dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București. Acesta a arătat că trebuie observat că s-a produs o trecere masivă de la folosirea materialelor și mijloacelor tradiționale la cele moderne, în care predomină substanțe de sinteză organică industrială, care s-au dovedit a fi responsabile de numeroase efecte nefericite. „Ființa umană are predilecție pentru temeritate și nu e nicio diferență între frumoasele secolelor trecute în care oamenii mureau de la efectele arsenicului, plumbului, sulfului și altor elemente chimice folosite empiric și VIP-urile de azi chinuite de atâtea dezastre ale sănătății individuale ca urmare a folosirii celor mai neînchipuite vopsele și măști pentru păr. Din fericire, se face bine auzit glasul celor care redescoperă tradiția, încurajând revenirea la milenara henna (pe care industria cosmeticelor a preluat-o din plin, deseori în mixturi la fel de periculoase ca produsele exclusiv sintetice), la sevele și sucurile vegetale atât de apreciate și cunoscute altădată“, a explicat prof. univ. dr. Ion Schileru.

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook