Comisia Europeană creşte presiunile pentru reducerea influenţei Statelor Unite asupra internetului, un semnal al tensiunilor apărute în urma scandalului de spionaj declanşat de dezvăluirile lui Edward Snowden, informează Mediafax.
Potrivit Reuters, Comisia a cerut transparenţă şi o influenţă mai redusă a Statelor Unite asupra instituţiilor care controlează mecanismele internetului, printre care alocarea de adrese paginilor web.
În prezent, ICANN, oragizaţie cu sediul în California, care operează sub contract cu guvernul SUA, supraveghează introducerea de noi adrese de internet.
În următorii ani, sute de noi supradomenii, precum .london sau .sex, vor fi adăugate, oferind mai multe alegeri privind adresele, odată cu creşterea utilizării internetului.
"Europa trebuie să contribuie la o perspectivă credibilă pentru guvernanţa globală a internetului. Europa trebuie să aibă un rol puternic în definirea internetului viitorului", a declarat Neelie Kroes, comisarul UE responsabil de domeniul telecomunicaţiilor.
Kroes a susţinut, în documentul publicat de UE, o abordare care să implice mai mulţi participanţi în guvernanţa internetului, variantă susuţinută şi de Statele Unite şi companiile din industria de profil. Organizaţiile neguvernamentale, statele, instituţiile academice şi sectorul privat ar colabora pentru funcţionarea internetului într-un astfel de caz.
Succesul efortului comisarului de a obţine un rol mai important pentru UE depinde de măsura în care cele 28 de state UE susţin iniţiativa, scrie Reuters.
În plus, Comisia pentru Drepturi Civile a Parlamentului European a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, un raport referitor la activităţile în Europa ale Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională, documentul preconizând suspendarea unor acorduri fundamentale cu Statele Unite, relatează AFP.
Raportul, prezentat de eurodeputatul laburist britanic Claude Moares, propune suspendarea acordului "Safe Harbour", care permite companiilor americane să transfere în Statele Unite date personale ale cetăţenilor europeni. De asemenea, raportul prevede şi suspendarea acordului Swift, care oferă autorităţilor americane acces la date bancare europene în scopul combaterii terorismului.
"Acţiunile de combatere a terorismului nu pot justifica în niciun caz un program de supraveghere masivă, cu caracter secret şi chiar ilegal", subliniază raportul, recomandând interzicerea utilizării în masă a datelor cu caracter personal.
Determinarea europenilor va fi testată la o serie de conferinţe importante pe parcursul acestui an, inclusiv una în aprilie în Brazilia, ţară care a criticat puternic activităţile de spionaj ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate a SUA.
La sfârşitul anului trecut, UE a renunţat la ameninţări că va suspenda acordurile prin care Statele Unite au acces la date ale europenilor, respingând apelurile pentru o poziţie mai dură în contextul dezvăluirilor că Statele Unite au dus o campanie amplă de spionaj folosind infrastructura de telecomunicaţii, inclusiv împotriva ţărilor aliate.
"Guvernele au deja un rol important la ICANN, iar acesta va creşte în viitor. Această internaţionalizare a început înainte de scandalul Snowden", a declarat vicepreşedintele ICANN pentru Europa, Nigel Hickson.
Dezvăluirile privind activităţile de spionaj ale SUA au complicat legăturile UE-SUA într-un moment delicat al relaţiilor transatlantice, Bruxelles şi Washington fiind în pline negocieri pentru un acord de liber schimb care ar acoperi aproape jumătate din economia lumii.
