Un expert criminalist român, Cătălin Grigoraş, a descoperit o nouă tehnică de analiză a datelor, ce s-ar putea dovedi cel mai important progres în domeniul criminalisticii audio după Watergate, relatează publicaţia The Register, citată de NewsIn.

Această tehnică este numită "analiza frecvenţei reţelei electrice" (ENF) şi este privită cu interes de FBI, care o consideră o nouă etapă în criminalistica digitală, liniile electrice fiind martori tăcuţi la crimă.

Într-un proces de crimă intens mediatizat, care a avut loc la începutul acestui an, ENF le-a permis procurorilor să dovedească faptul că o înregistrare audio ce a devenit vitală pentru cazul lor este autentică.

ENF se bazează pe variaţiile de frecvenţă în curentul electric furnizat de reţeaua naţională. Dispozitivele digitale, precum camerele de supraveghere sau sistemele de înregistrare a convorbirilor telefonice care sunt conectate la curent electric sau se află în apropiere de linii înregistrează aceste deviaţii, provocate de vârfuri sau scăderi ale cererii. Nici dispozitivele alimentate de baterii nu sunt imune la analiza ENF, pentru că variaţiile din reţeaua de distribuţie a curentului pot fi induse în înregistrare de la distanţă.

La laboratorul de criminalistă al poliţiei din Londra, oamenii de ştiinţă au creat o bază de date care a înregistrat aceste deviaţii la fiecare secundă şi jumătate, în ultimii cinci ani. Pe termen scurt, acestea formează o semnătură unică a frecvenţei electrice din acel moment.

La cererea poliţiei, de exemplu, oamenii de ştiinţă pot detecta variaţiile din sistemul de alimentare cu energie electrică din momentul în care a fost făcută înregistrarea. Această semnătură este extrasă şi comparată automat cu baza de date ENF, care arată când a fost făcută.

De asemenea, tehnica poate detecta sau exclude eventuale editări ale materialului. Astfel, un material asupra căruia s-a intervenit ar prezenta mai multe semnături ENF.

Poliţia din Londra a subliniat că analiza ENF este încă în stadiul incipient şi că a fost folosită numai în cinci cazuri până în prezent. Însă oamenii de ştiinţă sunt optimişti în legătură cu folosirea sa în anchetele de terorism, pentru a stabili, de exemplu, când au făcut suspecţii casete de recunoaştere a ţintelor sau dacă au fost făcute modificări în înregistrările de propagandă.

Proiectul are la bază cercetări făcute iniţial de Cătălin Grigoraş. Echipa britanică a demonstrat că descoperirile lui Grigoraş în Europa de Est sunt aplicabile şi la reţeaua de curent din Marea Britanie şi au dezvoltat algoritmi pentru a automatiza analiza.

"Practic, ENF a devenit posibilă după trecerea la înregistrarea digitală", a spus Cooper. "Casetele magnetice şi VHS nu ar fi permis păstrarea unor date de încredere suficient de exacte", a adăugat el.

"Americanii sunt foarte interesaţi. Este corect să spunem că aceasta este cel mai importat progres în domeniu de când au fost dezvoltate tehnicile de analizare a casetelor Watergate", a precizat expertul.

Cătălin Grigoraş a fost, până la începutul lunii mai, singurul expert criminalist cu specialitatea "expertiza vocii şi a vorbirii" din România, în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (INEC). Reprezentanii INEC au declarat marţi că Grigoraş a plecat în luna mai, după ce a încetat contractul de muncă prin acordul părţilor şi că în locul lui au fost aduşi alţi experţi, care sunt aproape de finalizarea stagiului de pregătire.

De altfel, chiar marţi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat, la termenul din procesul foştilor miniştri ai agriculturii Decebal Traian Remeş şi Avram Mureşan, că INEC a transmis că nu poate face expertiza necesară în proces pentru că singurul specialist în voce din institut şi-a dat demisia.

Grigoraş este expertul care a fost abilitat să analizeze imaginile de la mitingul electoral de la Ploieşti cu copilul care ar fi fost lovit de Traian Băsescu. El a spus încă de la apariţia înregistrării video că poate face o expertiză completă a imaginilor doar dacă deţine înregistrarea originală şi camera video cu care s-a filmat.

Expertul fusese numit, la 1 noiembrie 2006, în postul de director adjunct al INEC, prin Ordinul semnat de ministrul justiţiei, Monica Macovei.

Grigoraş este doctor inginer al UPB, cu teza de doctorat "Sistemul Digital de Procesare a Semnalelor" şi lucra ca expert criminalist la INEC din anul 2002. A urmat mai multe cursuri universitare şi stagii de pregătire, în ţară şi în străinătate, în domeniul expertizelor (autentificarea judiciară a înregistrărilor audio şi video şi analiza legală/judiciară a vocilor, procesarea digitală a semnalelor audio cu nivel ridicat de zgomot, etc), precum şi în managementul resurselor umane.