Subiectul controversat al homosexualitatii a fost abordat din nou intr-o maniera stiintifica de specialistii in psihologie comportamentala. Un nou studiu realizat de Paul Vasey si Doug VanderLaan de la Universitatea Lethbridge, din Canada, prezinta o ipoteza cel putin la fel de controversata ca si subiectul in sine, care pana acum nu era inteles ca avand sens din punct de vedere evolutionist.

Si totusi, se pare ca aceasta trasatura este mostenita genetic, indiferent de orientarea sexuala a fiintei umane. Chiar daca barbatii homosexuali sunt mai putin capabili in mod efectiv sa-si reproduca specia, genele lor continua sa poarte amprenta predesorilor in privinta satisfacerii nevoii de reproducere. Potrivit unui articol publicat in ultimul numar al revistei "Psychological Science", oamenii de stiinta canadieni considera ca aceasta trasatura nativa a ramas nealterata, insa a fost oarecum "redirectionata" comportamental. Astfel, ei sustin ca barbatii implicati in relatii cu persoane de acelasi sex au un potential mai mare de altruism in microgrupurile din care fac parte. Este vorba de asa-numita "teorie a selectivitatii in relatiile de rudenie", manifestata in plan relational printr-un comportament protector si grijuliu fata de membrii familiei lor.

"Comportandu-se cu atentie si grija fata de nepoti, surori si frati, homosexualii isi indeplinesc misiunea genetica, adica isi protejeaza genele familiei din care fac parte" - explica profesorul Paul Vasey. El a prezentat rezultatele studiului, precizand ca a fost analizat comparativ comportamentul tipic al barbatilor din Samoa, o insula renumita pentru numarul mare de locuitori homosexuali si lesbiene, care au si o porecla: fa'afafin. Ei constituie un grup social aparte si sunt acceptati ca atare de ceilalti membri ai colectivitatii.

Studii anterioare au demonstrat ca acesti locuitori ai insulei Samoa cu orientare homosexuala au un grad ridicat de altruism in relatiile cu familia. Ei se ofera  sa poate de grija copiilor, sa le ofere educatie, cadouri si sprijin financiar, inclusiv sa le plateasca asigurarile medicale. Insa, specialistii au constatat ca acest comportament are o nota de disociere cognitiva, pentru ca, in urma cercetarilor, a reiesit faptul ca exista o preferinta stricta catre ajutorarea copiilor cu care sunt inruditi, nu si un altruism manifestat in relatiile cu alti copii. Explicatia ar fi o selectivitate extrem de riguroasa si directionarea resurselor proprii doar pentru ajutorarea mostenitorilor indirecti, dar din acelasi arbore genealogic.