O problemă spinoasă a ­locuinţelor mici sau prost structurate o reprezintă lipsa spaţiului. Din ­fericire, însă, există ­nenumărate modalităţi de recompartimentare a lor, astfel încât să se obţină confortul dorit.

Puţini proprietari de locuinţe îşi doresc mai puţin spaţiu decît cel de care dispun. În majoritatea situaţiilor, suprafeţele reduse ale apartamentelor şi chiar ale caselor, îi determină pe posesorii acestora să recurgă la diverse acţiuni de suplimentare a spaţiului sau de recompartimentare a încăperilor. Modalităţile de realizare sunt variate, totul depinde de buget şi de tipul locuinţei. De exemplu, în cazul unei case, se poate recurge la construirea unor suprafeţe suplimentare (casele pe pământ permit construirea unor structuri anexe, în special terase şi bucătării), construirea de etaje, transformarea subsolului sau a garajului, tranformarea mansardei şi exemplele pot continua. În cazul apartamentelor de bloc, aceste opţiuni nu se pot aplica, fiind nevoie de mai multă inventivitate în tranformarea lor, astfel încât să devină locuinţe cu adevărat funcţionale şi confortabile.  Una dintre cele mai întâlnite soluţii este desfiinţarea unui perete interior. Mulţi dintre aceştia nu au legătură cu structura de rezistenţă a clădirii şi pot fi cu uşu­rinţă eliminaţi. Procedeul este avantajos şi din punct de vedere al timpului de execuţie, deoarece acţiunea se poate realiza în mai puţin de un weekend. În cazul pereţilor de rezis­tenţă, lucrurile se complică deoarece sunt necesare numeroase aprobări din partea autorităţilor. În majoritatea cazurilor se renunţă la peretele care separă bucătăria de living, pentru a se obţine o zonă open space, la peretele care desparte livingul de un dormitor sau un hol, pentru a se obţine o zonă de dining, sau la pereţii care separă bucătăria de hol sau o baie de serviciu (pentru extinderea zonei de gătit). Uneori este posibilă renunţarea la debara sau la o cămară pentru a mări o încăpere, de regulă dormitorul sau bucătăria (deoarece sunt amplasate în vecinătatea acestora).

Aceleaşi încăperi, noi destinaţii
O altă cale, cel puţin la fel de utilizată, constă în atribuirea de noi destinaţii încăperilor existente. Această practică este caracteristică locuinţelor actuale, care se doresc formate din spaţii deschise. De exemplu, un balcon închis poate constitui o prelungire a livingului. În alte situaţii acesta se poate tranforma în birou, loc de joacă pentru copii, spaţiu de relaxare sau bucătărie (în acest ultim caz, fiind necesară mutarea in­sta­laţiilor de apă şi gaz). De regulă, se recurge doar la desfiinţarea par­ţială a peretelui care separă balconul de living, dormitor şi, mai rar, de bucătărie. Familiile care se măresc treptat, sunt nevoite să găsească modalităţi prin care să îi integreze şi pe noii mem­bri. O variantă constă în tranformarea bucătăriei în dormitor şi a balconului în bucătărie. O situaţie specială întâlnim la apartamentele foarte vechi sau foarte noi, care beneficiază de suprafeţe generoase. În aceste cazuri, nu se mai recurge la dărâmarea pereţilor, ci la construirea acestora pentru a se obţine un număr mai mare de încăperi.

O casă reinventată
1.O casă spaţioasă pare, la prima vedere, să îi mulţumească pe cei care o locuiesc. Şi totuşi, nu este aşa. Modul în care a fost structurată şi compartimentată locuinţa înainte de renovare, nu oferea suficient spaţiu atât în living, cât şi în bucătărie. Acest lucru i-a determinat pe stăpânii casei să apeleze la arhitectul Alina Alecu pentru rezolvarea neajunsurilor. Deşi proiectul iniţial viza doar parterul, în final s-a ajuns la  tranformarea întregii locuinţe. Livingul din imagine a fost mărit prin înglobarea spaţiului aferent băii de la parter, pentru a beneficia şi de o zonă de dining. Îniţial camera de zi era mult mai îngustă, iar distanţa dintre canapea şi televizor era prea mică, ceea ce reprezenta un disconfort pentru proprietari. Amenajare realizată de arhitectul Alina Alecu, tel.: 0722.518.518

O garsonieră mai încăpătoare
2.Locuinţele mici reduc considerabil din confort datorită spaţiului extrem de limitat. În aceste condiţii, se caută soluţii pentru valorificarea fiecărui centimetru. Proprietara garsonierei din imagine şi-a propus ca, odată cu demararea procesului de renovare a garsonierei, să fie realizate şi câteva transformări care să o mărească. Astfel, peretele care separa camera de bucătărie a fost demolat, iar cele două spaţii sunt delimitate în prezent cu ajutorul unei insule prevăzute cu rafturi. De asemenea, a fost spart o parte din peretele dinspre balcon, iar cea rămasă este utilizată pentru expunerea de flori şi obiecte decorative.

Aceeaşi suprafaţă, mai multe camere
3.Când o familie se măreşte cu un nou membru sunt necesare mai multe camere. Un cuplu de bucureşteni a decis cu doar două luni înainte de venirea pe lume a celui de-al doilea copil să transforme apartamentul lor de două camere în unul de trei. Cu ajutorul designerului Irina Constantin, au demarat un ­proiect de amploare ce a constat în construcţia unor pereţi noi, locuinţa lor, mărindu-se cu încă o cameră. Deoarece soţul avea nevoie de un spaţiu de ­lucru acasă, au renunţat la balcon şi l-au transformat în birou, devenind parte integrantă a ­livingului.

O bucătărie mai spaţioasă
4.Proprietarul unui apartament de două camere din Bucureşti a apelat la designerul Simona Bonea pentru amenajarea locuinţei sale care prezenta multiple dezavantaje. Cel mai mult îl nemulţumea bucătăria, nu prea funcţională şi extrem de redusă ca dimensiuni. În plus, instalaţiile erau deteriorate, iar finisajele foarte vechi. Pentru rezolvarea acestor neajunsuri, desig­nerul a propus integrarea unui hol mic în ­suprafaţa bucătăriei. Acest lucru a constat în ­desfiinţarea unor pereţi şi a unor uşi. Rezultatul a fost pe măsură: o bucătărie mai practică şi mai spaţioasă. Amenajare realizată de designerul Simona Bonea, tel.: 0722.632.000