Tot mai mulţi români optează pentru un sistem individual de încălzire, iar numărul judeţelor unde se va renunţa complet la sistemul centralizat este în continuă creştere.
Braşov, Cluj şi Iaşi sunt primele în topul judeţelor cu debranşări masive de la sistemul centralizat de încălzire în ultimii 10 ani, potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România.
„Ultimii 10 ani au adus debranşări importante de la sistemul centralizat, în favoarea sistemelor individuale de încălzire. Astfel, dacă, în 2002 (conform datelor recensământului), 2,5 milioane de locuinţe foloseau ca sursă de apă caldă şi căldură CET-urile, în acest moment doar aproximativ 1,39 milioane de locuinţe mai sunt branşate în întreaga ţară.
Tot mai mulţi români au optat pentru sisteme individuale preferând autonomia totală şi confotul oferit de acestea, dar mai ales costurile mai mici. Astfel, parcul de centrale termice pe gaz instalate a crescut de la an la an, ajungând în acest moment, conform estimărilor interne, la peste 1,5 milioane de unităţi în funcţiune, dintre care 1,1 milioane fiind în locuinţe ce au renunţat la sistemul centralizat”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Sales and Operation Manager Ariston Thermo România.
Potrivit analizei Ariston Thermo România, în ultimii 10 ani, cele mai multe debranşări au fost realizate în judeţul Braşov, unde peste 78.000 de familii au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. Pe locul al doilea se află judeţul Cluj, cu peste 68.000 de debranşări din 2002 şi până în prezent, urmat de Iaşi (>66.600) şi Bacău (>55.500).
În Bucureşti s-au deconectat de la RADET peste 54.700 de locuitori, iar în Hunedoara peste 51.100. Şi în Argeş peste 47.300 de locuitori au ales debranşarea, în timp ce în Neamţ pentru această soluţie au optat mai mult de 46.200 de persoane. La această listă se adaugă şi judeţele Brăila (>42.500), Timiş (>36.800), Sibiu (>33.600) şi Gorj (>30.500).
„Creşterea continuă a preţului la energia termică, problemele CET-urilor din întreaga ţară şi anularea subvenţiilor acordate de Guvern sistemului centralizat de încălzire au fost principalele cauze pentru care tot mai mulţi români au optat pentru instalarea unui sistem propriu de încălzire. În acest caz, centrala termică de apartament a fost şi rămâne principala alternativă”, a mai spus Cătălin Drăguleanu.
Din totalul apartamentelor rămase branşate în prezent la sistemul centralizat, peste 30% se regăsesc în Bucureşti, unde migrarea către un sistem individual de încălzire a fost de 9%, raportat la numărul de locuinţe conectate în 2002.
“Deşi este oraşul cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor, de-a lungul timpului în Bucureşti s-a acordat subvenţia cea mai mare. Cu toate acestea, în ultima perioadă, a fost anunţată creşterea cu peste 30% a preţului Gcal pentru agenţii economici, în contextul unei posibile fuziuni RADET – ELCEN ce ar presupune menţinerea acestui cost”, a mai spus Cătălin Drăguleanu.
Dincolo de zonele unde s-au raportat debranşări masive, în ultimul deceniu locuitorii a cinci judeţe au optat exclusiv pentru sisteme individuale de încălzire, iar alte şase vor fi în aceeaşi situaţie în următoarea perioadă. Practic, în judeţele Alba, Ialomiţa, Satu Mare şi Bistriţa Năsăud nu mai există de mai mulţi ani sistem centralizat.
De ce aleg românii centralele termice
Odată cu debranşarea de la sistemul centralizat de încălzire, majoritatea familiilor au ales instalarea unei centrale termice de apartament pentru a-şi asigura confortul termic necesar. Principalul motiv care stă la baza alegerii acestei soluţii este dorinţa de scădere a costurilor.
La nivel naţional, costul de producţie mediu al unei Gcal în sistem centralizat, calculat la nivelul lunii octombrie 2013, este de 343 lei/Gcal, în timp ce o centrală termică are un cost de cca. 145 lei/Gcal. În acelaşi timp, preţul mediu al Gcal plătit de populaţie este de 235 lei/Gcal, însă diferenţa între acesta şi cel de producţie menţionat anterior este, în general, susţinută din bugetele autorităţilor locale.
În acest fel, în funcţie de disponibilitatea acestora, situaţia diferă de la oraş la oraş. La nivel naţional regăsim discrepanţe majore de la oraş la oraş. De exemplu, populaţia din Constanţa plăteşte 358,54 lei/Gcal, iar de cea din Bucureşti 169,88 lei/Gcal, pe când în Cluj-Napoca costul este 165 lei/Gcal.
Acest fenomen, dar şi faptul că au existat creşteri ale preţului încălzirii în sistem centralizat, au determinat în ultimii 10 ani un număr de aproximativ 1.100.000 de familii să opteze pentru un sistem alternativ.
„Investiţia medie într-o instalaţie cu centrală termică este cuprinsă între 4.500 – 7.000 lei, diferind în funcţie de numărul de camere şi nivelul de dotare al acesteia (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj). Românii iau această decizie pentru a avea o autonomie totală asupra temperaturii din casă, consumului şi implicit o gestionare proprie a costurilor lunare”, a afirmat Drăguleanu.
Potrivit afirmaţiilor sale, o economie reală la factura de gaz poate fi realizată prin instalarea unei centrale termice în condensare care are un randament de până la 108% oferind o reducere a consumului de gaz de până la 35%. Acest tip de centrală reprezintă o inovaţie tehnologică aplicată generatoarelor de căldură, fiind mult mai performantă comparativ cu un model de centrală convenţională.
Sistemul de operare al acestui tip de sistem este foarte simplu: în urma arderii combustibilului rezultă un amestec de gaze arse şi vapori de apă. Cantitatea de caldură ce ia naştere la ardere include atât puterea gazului cât şi puterea rezultată prin condensarea vaporilor de apă. Astfel, datorită schimbătorului de căldură din oţel-inox cu modul premix, se obţine un randament superior şi o reducere substanţială a emisiilor de carbon şi noxe.
