După cum remarca Shakespeare însuşi, iarna este un anotimp propice tulburărilor politice. De această temă se ocupă şi noua expoziţie deschisă la Muzeul Naţional de Istorie al României (MNIR) intitulată „Iarna la noi".

 Expoziţia vă propune o incursiune în istorie prin prisma eveni­­men­­telor petrecute în perioada anotimpului rece. Imagini, documente şi o serie de texte încearcă să dea  o imagine cât mai complexă a iernii româneşti, anotimp care nu înseamnă doar  zăpadă şi sărbători, ci şi evenimente istorice. Pentru că, de-a lungul timpului, iarna a fost fundalul multor întâmplări care au marcat destinul poporului nostru.

Dunărea îngheţată, bulevard istoric

Dacă ar fi să ne referim doar la acţiunile cu caracter militar, vom constata că pe timp de iarnă treceau dacii Dunărea îngheţată şi atacau provinciile romane din Balcani, escapade de hărţuire care au dus la războaiele din 101-102 şi 105-106 şi apoi la colonizarea Daciei de către Imperiul Roman şi, implicit,  la naşterea poporului român. Luând exemplul dacilor, treceau Dunărea îngheţată şi Vlad Ţepeş sau Mihai Viteazul, când porneau împotriva otomanilor. Tot iarna au avut loc două dintre marile confruntări militare ale lui Ştefan cel Mare, cea de la Baia, din decembrie 1467, şi cea de la Vaslui, din  ianuarie 1475. Independenţa României s-a cucerit iarna şi acelaşi anotimp a fost martor al dezastru­­lui armatei române în Primul Răz­­boi Mondial, la retragerea în Mol­dova şi la rezistenţa eroică din  1917. 

Nu putem să nu aducem în discuţie şi alte evenimente care au influenţat în mod decisiv istoria României: Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918 (momente care au marcat naşterea şi desăvârşirea statului român modern) sau abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare, pe 30 decembrie 1947.

Iarna a fost şi anotimpul revoluţiilor şi al răscoalelor: în ianuarie 1821 dădea Tudor Vladimirescu „Proclamaţia de la Padeş", în februarie 1907 începea răscoala ţăranilor, în timp ce în decembrie 1989, revoluţia, pornită la Timişoara şi desăvârşită la Bucureşti, punea capăt regimului comunist în România.

Iarna culturală

Trecând la un domeniu mai puţin violent, observăm cum anotimpul alb este, poate, mai mult decât altele, unul propice realizărilor culturale, ştiinţifice şi artistice. Putem aminti numeroase premiere jurnalistice (primul cotidian, prima gazetă transilvăneană tipărită în întregime cu caractere latine, prima revistă românească de pedagogie, prima revistă de satiră sau prima publicaţie de folclor), inau­gurările marilor instituţii de spectacol (Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul Naţional din Bucureşti, Filarmonica Română, Opera Naţională) sau înfiinţarea unor instituţii de ştiinţă (Institutul Geologic, Institutul de Istorie din Cluj, Institutul Social Român).

Tot iarna a avut loc şi inaugurarea edificiului Universităţii din Bucureşti şi a Ateneului Român. Şi nu trebuie să uităm faptul că atât naşterea lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850), cât şi debutul lui literar s-au petrecut tot în miez de iarnă (ianuarie 1866). De asemenea, premiera operetei „Crai Nou", a lui Ciprian Porumbescu, s-a desfăşurat pe fundalul alb al al ierrnii din 1882.