"Majoritatea politicienilor sunt cu adevărat homofobi, iar o astfel de legislaţie nu ar aduce nici un profit electoral", explică activistul Vlad Viski (Îi puteţi citi profilul realizat de romanialibera.ro aici. )

"În plus, tema nu este una de actualitate, în sensul că nu există o presiune a societăţii civile şi sunt câţiva politicieni care cred că România nu este pregătită (pentru căsătoriile între homosexuali)", spune Viski.

De altfel, şi Remus Cernea a evidenţiat că "partidele par tributare în prea mare măsură nevoii de a câştiga popularitate, deşi, în realitate, se situează la niveluri de încredere scăzute. Miza la care se raportează, în primul rând, par a fi sondajele şi votul. Astfel că, prin discurs şi acţiuni, se adresează prea mult publicului mediu, se tem să nu provoace prejudecăţile curente şi nu realizează că ar obţine infinit mai multă stimă din partea cetăţenilor români, dacă ar transforma ţara într-una cu alură occidentală".

Când va sărbători România primul parteneriat civil

"Nu vom avea parteneriate civile prea curând, pentru că e dovedit istoric că, în timp de criză economică, minorităţile de orice fel sunt hărţuite şi sunt acuzate de toate relele", explică Vlad Viski.

Remus Cernea puncta, în timpul campaniei prezidenţiale din 2009: "România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea un preşedinte femeie- rromă, atee şi lesbiană, pentru că, atunci, oamenii vor alege un preşedinte trecând peste prejudecăţile lor".

"Când parteneriatele civile sau căsătoriile gay vor fi legalizate în România, iar lumea va vedea că nu a căzut cerul, că nu plouă cu foc din cer, că nu a crescut rata divorţurilor sau a abuzurilor, atunci oamenii vor înţelege că nu e mare lucru, că e vorba doar de nişte drepturi", a arătat Vlad Viski, cu privire la momentul în care ţara noastră ar putea legaliza parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex.

Care sunt drepturile de care statul român îi privează pe gay

Recunoaşterea prin lege a căsătoriei între două persoane de acelaşi sex ar elimina discriminarea care există în acest moment în societatea românească, în care există două categorii de persoane: persoane de rangul I, care se pot manifesta în plenitudinea drepturilor lor, şi persoane de rangul al II-lea, cărora statul nu le recunoaşte dreptul de a se căsători în mod legitim, a arătat directoarea organizaţiei ACCEPT, Irina Niţă .

Printre drepturile şi responsabilităţile dobândite în urma căsătoriei, care homosexualilor şi lesbienelor le sunt refuzate, se numără:

* regimul proprietăţii comune dobândite în timpul căsătoriei
* regimul datoriilor comune
* dreptul la întreţinere între soţi şi faţă de copii
* regimul juridic al moşteniri legale în cazul soţului supravieţuitor: un drept de moştenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moştenitori, un drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparţinănd gospodăriei casnice şi asupra darurilor de nuntă, un drept de abitaţie asupra casei de locuit;
* donaţia între soţi este revocabilă
* dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia
* dreptul la compensaţie în cazul morţii unuia din soţi
* dreptul la pensie de urmaş a soţului supravieţuitor
* drepturile patrimoniale ale soţului supravieţuitor al veteranului de război
* calculul venitului minim garantat

Remus Cernea arată, în interviul acordat romanialibera.ro, că "nu îţi poţi împlini destinul şi nu te poţi bucura de libertate într-un stat al cărui guvernământ alunecă în mod constant spre arbitrariu şi autoritarism. Este o naivitate să crezi că îţi poţi exercita drepturile într-o ţară care nu recunoaşte şi nu apără drepturile şi libertăţile fundamentale". În plus, "dezvoltarea ţării noastre depinde şi de recunoaşterea drepturilor pentru persoanele LGTB", mai spune politicianul.

Dacă va ajunge în Parlament, Mişcarea Verzilor îşi propune ca statul să recunoască parteneriatele civile pentru cuplurile heterosexuale şi homosexuale. "Până când să fie România mereu pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privinţa standardelor democratice?", arată Remus Cernea.