Liderii principalelor instituţii europene i-au înmânat Premiul Charlemagne Papei Francisc şi au căutat sprijin pentru politicile lor, în încercarea de a reunifica o Europă profund divizată.
Preşedinţii celor trei instituţii principale ale Uniunii Europene – Jean-Claude Juncker pentru Comisia Europeană, Donald Tusk pentru Consiliul European şi Martin Schulz pentru Parlamentul European – s-au deplasat la Roma, vineri, pentru a-i înmâna Suveranului Pontif Premiul Charlemagne (Carol I „cel Mare“). La primirea prestigioasei distincții care recompensează personalităţi ce au contribuit la construcţia europeană, Papa a pronunţat un discurs puternic şi foarte politic la Vatican. Premiul a fost creat în 1948 în Germania – o distincţie acordată personalităților „care au lucrat pentru unificarea europeană“. Schulz, Juncker şi Tusk l-au primit deja. În mod obişnuit, premiul este remis în oraşul Aix-la-Chapelle, dar Papa a cerut să-l primească la Vatican. Ceremonia a avut loc în Sala Regia din Palatul Apostolic şi a fost punctată de discursurile celor trei preşedinţi ai instituţiilor europene şi cel de închidere pronunţat de Suveranul Pontif. La ceremonie au participat cancelarul german, Angela Merkel, premierul italian, Matteo Renzi, regele Felipe al Spaniei, Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene.
Liderii europeni, în contextul în care Europa traversează o criză existenţială, au sperat să obţină din partea Papei o susţinere a încercării lor de a menţine unite ţări din ce în ce mai divizate în privința crizei migratorii care a înăsprit reacţia populaţiilor faţă de refugiați și a ameninţării teroriste, statele Uniunii fiind copleşite de populism şi de forţele eurosceptice.
Visul european
Donald Tusk a avut cuvinte dure, joi seară, la masa rotundă cu Juncker şi Schultz, organizată la Muzeul Capitoliului: „Astăzi, trebuie să admitem că visul unui stat european cu un singur interes comun, o singură viziune, o singură naţiune europeană a fost o iluzie“. El a estimat că urgenţa este „să convingem cetăţenii noştri că putem să le aducem securitate şi stabilitate reintroducând un control efectiv la frontierele noastre (…). Este singura strategie pentru a stopa drumul spre putere al populiştilor“.
În discursul său, Papa le-a cerut liderilor europeni să meargă mai departe în loc să regrete trecutul aşa cum o fac adesea, multiplicând referinţele la moştenirea uitată a părinţilor fondatori, la pacea regăsită pe continent, la sfârşitul totalitarismului. Papa Francisc le-a cerut să se preocupe, în primul rând, de soarta migranţilor, dar şi de cea a tinerilor. Nu a condamnat nici refuzul unor state membre (Ungaria, Slovacia, Polonia) de a primi refugiaţi, nici acordul, foarte contestat, asupra returnării refugiaţilor sirieni în Turcia, semnat în luna martie între Bruxelles şi Ankara. El a insistat asupra necesităţii pentru Europa de a-și regăsi capacitatea integratorie. Papa Francisc a încurajat „Vechiul Continent“, într-o lungă şi foarte personală invocare a Europei la care visează, dând naştere de urgenţă unui „nou umanism european“.
Manifestaţie uriaşă pro-Europa
În Polonia a avut loc sâmbătă una dintre cele mai importante manifestaţii de după căderea comunismului. Peste 240.000 de persoane s-au reunit în Varşovia pentru a „prezerva locul Poloniei în Europa“, estimând că acesta este ameninţat de politica guvernului conservator, la putere. Deşi se declară ataşat UE – sursa importantelor subvenţii încasate de la aderarea Poloniei în 2004 –, guvernul partidului Dreptate şi Justiţie a dat naștere unor fricţiuni cu mai multe instituţii europene din cauza reformelor sale controversate, în special cele care privesc Tribunalul Constituţional şi media publice.
Ce se întâmplă, Europă umanistă, paladin al drepturilor omului, al democraţiei şi libertăţii?“ Papa Francisc
