Scandalul „Panama Papers„ a determinat Franţa să repună statul din America Centrală pe lista sa neagră a jurisdicţiilor fiscale necooperante.
„Monstrul” creat în Panama de Mossack Fonseca este poarta de intrare într-o lume subterană unde se întâlnesc baroni ai drogurilor, mafioţi, politicieni corupţi, terorişti sau bancheri avizi de optimizare fiscală.
O lume unde tăcerea este aur, opacitatea garantată, cu labirinturi multiple şi unde secretul bancar, confidenţialitatea şi anonimatul societăţilor-ecran sunt presupus inviolabile.
În 1977, Ramon Fonseca, sub pecetea unei fiscalităţi zero pentru toate devizele străine, a construit un imperiu al umbrei şi a fuzionat în 1986 cu alt cabinet juridic, al lui Jurgen Mossack, creând o caracatiţă tentaculară. „Împreună am creat un monstru” declara mai târziu Fonseca. Un monstru care pune societăţile sale fantomă în serviciul altor monştri – de la dictatorul zimbabwean Mugabe, 92 de ani, la ex-dictatorul libian Gaddhafi, şi Bashar al-Assad. Optimizarea, evaziunea sau frauda fiscală nu au miros în această ţară care şi-a făcut o specialitate de a primi prada furată de foşti tirani – de la Ferdinand Marcos la „Baby Doc” Duvalier, trecând prin Augusto Pinochet – fără a fi vreodată îngrijorată.
Cabinetul panamez de avocatură îşi oferă serviciile oricărui deţinător de dolari, oricare este natura sau originea lor. „În Panama, în materie de albire a banilor, s-a făcut totul” declară Miguel Antonio Bernal, profesor de drept la Universitatea din Panama. Firma Mossack Fonseca este comparată cu o spălătorie de 5 stele. A creat 113.000 societăţi offshore, din care jumătate cu baza în Insulele Virgine britanice. După ce acest paradis fiscal a trebuit să abandoneze sistemul său de acţiuni la purtător anonime, Mossack Fonseca s-a repliat în Panama, dar nu a pierdut nimic din ambiţiile de a fi unul din liderii evaziunii fiscale la scară industrială, scrie Le Monde.
Mossack Fonseca a lucrat cu întreprinderi petroliere aparţinând statului iranian, în pofida sancţiunilor internaţionale. Documentele „Panama Papers“ relevă că firma panameză de avocatură a acţionat pentru o companie iraniană, Petropars care fusese pusă la index de SUA în 2010. Petropars şi alt client au primit de la Mossack Fonseca aceeaşi cutie poştală în Insulele Virgine britanice, adresa fiind semnalată de bănci ca fiind legată de o întreprindere aflată pe lista neagră. Episodul pune în lumină lipsa de rigoare în procedurile firmei de avocatură Mossack Fonseca (MF). După numeroase controale, MF a descoperit că lucra pentru Petropars şi alte două societăţi iraniene în care aceasta deţinea participări, una dintre ele un joint-venture cu compania petrolieră din Venezuela, aflată şi ea pe lista neagră a SUA.
Firmele lui Assad
Mossack Fonseca întreţinea un lanţ de societăţi pentru un financiar superior în guvernul lui Bachar al-Assad deşi erau preocupări la nivel internaţional privind corupţia în regimul sirian. Documentele arată legăturile cabinetului Mossack Fonseca cu Rami Makhlouf, văr al preşedintelui sirian şi în realitate bancherul acestuia. Washington a impus sancţiuni contra lui Makhlouf în 2008, fratele lui Hafez fiind pe lista neagră din 2007.
Imperiul familieri Makhlouf include duty free, comerţ în detaliu, servicii bancare şi cea mai mare reţea de telefonie mobilă din Siria, Syriatel. Întreprinderile sale au fost înregistrate în Insulele Virgine britanice şi deci nesupuse sancţiunilor americane.
