18.3 C
București
luni, 29 aprilie 2024
Acasă Blog

Contextul Politic European înaintea alegerilor din 2024, ce divizează Europa?

Înaintea alegerilor din Parlamentul European, liderii politici se străduiesc să înțeleagă problemele dominante care vor defini următoarea fază a politicii europene. Diviziunea tradițională stânga-dreapta a devenit mai puțin relevantă, iar crizele multiple au schimbat dinamica politică.

Polycrisis și Triburile de Criză: Termenul “polycrisis” sugerează că cele cinci crize majore (climatică, financiară globală, migrație, COVID-19, războiul din Ucraina) sunt simultane, cu un impact cumulativ copleșitor. Raportul identifică “triburi de criză” diferite în Europa, fiecare concentrându-se pe o criză specifică care domină preocupările lor.

Geografia și Demografia Triburilor de Criză: Aceste triburi nu sunt limitate la o singură națiune și sunt distribuite inegal prin Europa. De exemplu, în Germania, imigrația este văzută ca principala preocupare, în timp ce în Franța și Danemarca, schimbările climatice sunt considerate cele mai importante. Aceste crize divid, de asemenea, europenii pe linii de vârstă, gen și educație.

Partidele Politice și Triburile de Criză: Reacțiile față de crize nu se aliniază clar pe diviziuni politice tradiționale. În schimb, ele sunt influențate de dezamăgirea față de guverne și frica de revenirea crizelor. De exemplu, cei îngrijorați de migrație tind să voteze pentru partide de centru-dreapta sau de extremă dreapta, în timp ce cei preocupați de climă susțin partidele verzi sau socialiste.

Triburile de Criză și Proiectul European: Modul în care triburile de criză privesc Uniunea Europeană variază semnificativ. De exemplu, “tribul climatic” este cel mai pro-UE, în timp ce “tribul migrației” este mai sceptic față de UE. Alegerile europene viitoare vor fi influențate nu doar de diviziuni politice tradiționale, ci și de lupta pentru supremație între diferitele triburi de criză.

Metodologia: Raportul se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în septembrie și octombrie 2023 în 11 țări europene, cu un număr total de 15.081 de respondenți.

Concluzie: Raportul “A crisis of one’s own” oferă o perspectivă esențială asupra modului în care diversele crize au remodelat peisajul politic european. Prin identificarea și analiza “triburilor de criză”, autorii oferă o înțelegere profundă a dinamicii actuale și a modului în care aceasta ar putea influența politica europeană în viitor.

Despre autori

  1. Ivan Krastev:
  1. Ivan Krastev este un comentator politic bulgar renumit pentru expertiza sa în politica internațională și în studiul democrației.
  2. Este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru permanent al Institutului de Științe Umane din Viena.
  3. Krastev este cunoscut pentru analizele sale profunde și adesea provocatoare asupra situației politice din Europa și asupra tendințelor globale.
  4. A scris mai multe cărți și articole influente, concentrându-se pe teme precum democrația post-Cold War, relațiile internaționale, conflictul și identitatea în Europa.
  1. Mark Leonard:
  1. Mark Leonard este un expert britanic în relații internaționale și afaceri europene.
  2. Este co-fondator și director al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank pan-european de prim plan.
  3. Leonard este cunoscut pentru lucrările sale privind politica externă și rolul Europei în lume, având o perspectivă inovatoare asupra viitorului politicii europene și globale.
  4. A publicat mai multe cărți și articole, abordând subiecte precum globalizarea, guvernarea europeană și transformarea puterii în era modernă.

Ambii autori sunt respectați pentru contribuțiile lor în domeniul studiilor politice și internaționale și sunt considerați voci influente în dezbaterile privind viitorul Europei și al ordinei mondiale. Raportul lor “A crisis of one’s own” reflectă această expertiză, aducând perspective unice asupra dinamicii politice europene contemporane.

Raportul bazat pe un sondaj ECFR dezvăluie că alegătorii europeni sunt fragmentați înaintea alegerilor din 2024

  • Un nou studiu care îi are ca autori pe renumiții politologi Ivan Krastev și Mark Leonard sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
  • Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi disputate pe baza anxietăților alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina.
  • Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, sugerează că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor predictiv important în ceea ce privește comportamentul alegătorilor. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, iar războiul Rusiei din Ucraina devine din ce în ce mai localizat în mințile alegătorilor, situându-se acum pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
  • Utilizând datele ECFR și recentele alegeri din Țările de Jos drept ghid, autorii sunt de părere că viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” – schimbările climatice și imigrația – cei din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.

Potrivit unui nou studiu pe bază de sondaj publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), au fost definite cinci „triburi de criză” în rândul populației cu drept de vot din Europa, iar preocupările legate de schimbările climatice și imigrație vor fi principalele aspecte mobilizatoare ale cetățenilor în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European și celorlalte scrutinuri importante din Europa din 2024.

Studiul ECFR intitulat „A crisis of one’s own: navigating Europe’s fractured politics” („O criză proprie: navigând prin politica fracturată a Europei”) se bazează pe sondajele de opinie realizate de YouGov, Datapraxis și Norstat în nouă state membre UE (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România și Spania) și în două state care nu sunt membre UE (Marea Britanie și Elveția). Acest set de date, care cuprinde țări ce reprezintă 75% din populația totală a UE, ilustrează atitudinile și preocupările din cadrul blocului comunitar și indică faptul că anumite aspecte cheie ar putea influența seria de alegeri europene și naționale din acest an.

Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului și politologi de renume, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro- și anti-europene, este acum puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor predictiv important al comportamentului. Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE-27 le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii cincisprezece ani: 

  • Cei care consideră că schimbările climatice sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 73,4 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că pandemia COVID-19 este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 72,8 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că frământările economice globale sunt cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 69,3 milioane de alegători; 
  • Cei care consideră că imigrația este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 58,2 milioane de alegători;
  • Cei care consideră că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cea mai importantă criză care le va afecta viitorul – 49 milioane de alegători;
  • De asemenea, un grup mai mic de alegători (46,4 milioane) nu este preocupat de niciuna dintre aceste cinci crize sau pur și simplu nu a știut cum să răspundă la această întrebare.

Autorii observă că aceste grupuri de alegători nu se limitează la o singură națiune și nici nu sunt distribuite în mod uniform în Europa. De exemplu, în Germania, setul de date al ECFR arată că imigrația este principala preocupare pentru alegători, în timp ce în Franța și Danemarca schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. În Italia și Portugalia, țări care au fost marcate puternic de crizele economice din trecut, această moștenire nu numai că rezonează în continuare, ci și domină toate celelalte preocupări. Și, având în vedere apropierea țării lor de zona de conflict, poate că nu este surprinzător să aflăm că cetățenii cei mai preocupați de războiul din Ucraina se găsesc în Estonia, Polonia și Danemarca.

Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard includ:

  • Schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. Schimbările climatice au fost identificate ca fiind cea mai transformatoare criză de către o pluralitate de respondenți din Franța (27% dintre cei chestionați) și Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (respectiv 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
  • Aceste două „triburi” vor juca un rol important în alegerile din acest an. Ca dovadă în acest sens, Krastev și Leonard fac referire la recentele alegeri din Țările de Jos, acolo unde partidele anti-imigrație au ieșit pe primul loc, iar alianța de stânga pro-climă condusă de Frans Timmermans a ieșit pe locul al doilea. Ei cred că vom asista la o confruntare între două „rebeliuni împotriva extincției” în campaniile politice din 2024, alegătorii din primul „trib” temându-se de dispariția vieții umane, iar cei din al doilea trib temându-se de dispariția națiunii lor și a identității lor culturale.
  • Schimbările climatice sunt pe primul loc pe agenda tinerilor. O pluralitate (24%) dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani consideră că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă problemă. Aceștia o situează înaintea frământărilor economice globale (22%), a pandemiei COVID-19 (19%) și a războiului Rusiei din Ucraina (12%). Preocupările legate de imigrație au obținut cel mai mic punctaj, doar 9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând că aceasta este cea mai transformatoare problemă.
  • Clima este, de asemenea, o preocupare importantă pentru persoanele cu un nivel de educație ridicat, aflate în cele unsprezece țări participante la sondaj. 22% dintre respondenți, care au absolvit studii superioare, consideră că schimbările climatice sunt principala problemă care influențează modul în care își privesc viitorul. Acest procent scade la 18% și 16% pentru cei cu educație „medie” și „scăzută”.
  • Imigrația este cea mai semnificativă problemă pentru alegătorii din Germania și îi preocupă, de asemenea, pe alegătorii vârstnici din toată Europa. În Germania, din cele cinci opțiuni prezentate respondenților, 31%, adică o pluralitate, au considerat că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Setul de date al ECFR arată, de asemenea, că imigrația este o problemă care rezonează mai mult cu alegătorii vârstnici din Europa, 13% dintre cei cu vârste cuprinse între 50-59 de ani și 60-69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând că aceasta este cea mai importantă problemă, comparativ cu doar 9% dintre cei cu vârste cuprinse între 18-29 de ani și 11% dintre cei cu vârste cuprinse între 30-39 de ani și 40-49 de ani. 
  • Susținătorii partidelor de dreapta și extremă dreapta tind să considere că imigrația este cea mai importantă problemă care le va afecta viitorul. Simpatizanții partidelor Reconquete din Franța (76%), AfD din Germania (66%) și Reform din Marea Britanie (63%) consideră în proporție covârșitoare că imigrația este problema care a schimbat cel mai mult în ultimul deceniu modul în care aceștia își privesc viitorul. De asemenea, alegătorii care sunt membri ai „tribului” imigrației tind să fie mai eurosceptici, fiind singurul grup care se așteaptă ca UE să se destrame în următorii 20 de ani (o majoritate de 51%).
  • Ceea ce este interesant este faptul că în țările în care partidele de dreapta sunt la putere, imigrația este mai puțin importantă ca problemă politică. De exemplu,în Italia, doar 10% dintre cetățeni consideră că imigrația este o problemă cheie. Acest lucru se aplică și susținătorilor partidelor aflate acum la putere, după cum reiese din faptul că doar 17% dintre cei care se aliniază cu partidul de guvernământ al Giorgiei Meloni, Fratelli D’Italia (Frații Italiei), consideră că imigrația este cea mai importantă criză cu care se confruntă țara. 
  • În ceea ce privește schimbările climatice, dinamica este opusă. Setul de date al ECFR sugerează că, acolo unde partidele verzi sunt la putere, cetățenii au preocupări sporite în acest sens. Acesta este și cazul Germaniei, acolo unde 20% dintre respondenți și 48% dintre cei aliniați cu Verzii aflați la guvernare consideră că problema cu cel mai puternic impact asupra viitorului lor este criza climatică.
  • Alegătorii sud-europeni încă mai sunt marcați de crizele din 2008 și din zona euro. Setul de date al ECFR sugerează că, în Italia și Portugalia, țări care au fost puternic afectate de recesiuni anterioare, îngrijorările economice încă rezonează și domină toate celelalte preocupări. În ambele țări, o pluralitate (respectiv 34% dintre respondenți) a indicat că „frământările economice globale” au fost problema care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. De asemenea, această problemă și-a lăsat puternic amprenta în Estonia (29%, al doilea răspuns ca procentaj), în România (25%, al doilea răspuns ca procentaj) și în Spania (19%, al doilea răspuns ca procentaj împreună cu schimbările climatice).  
  • Războiul Rusiei din Ucraina, ca problemă politică, începe să nu mai fie o preocupare generală și este acum de interes doar pentru cei aflați în apropierea graniței estice a Europei. Respondenții din Estonia, Polonia și Danemarca tind să considere războiul din Ucraina drept cea mai importantă criză, pluralități de 40%, 31% și respectiv 29% împărtășind această opinie. Se înregistrează o diferență foarte mare de opinie în Spania și Marea Britanie (doar 6% au ales această opțiune) sau în Franța și Italia (7% în fiecare), acolo unde doar anumite minorități au considerat că războiul este aspectul care a schimbat cel mai mult modul în care își văd viitorul. Krastev și Leonard observă că este posibil să fi apărut o separare între elitele europene, care încă sunt dispuse să facă tot posibilul pentru a sprijini Kievul, și alegătorii lor, care sunt mai preocupați de alte crize.

În analiza lor, autorii sunt de părere că partidele politice principale ar putea avea dificultăți în a transforma viitoarele alegeri într-un referendum despre viitorul proiectului european. Ar trebui mai bine să examineze și să propună soluții pentru cei mai importanți doi factori mobilizatori ai populației europene: schimbările climatice (o cauză europeană liberală tradițională care face acum obiectul unui efort de „renaționalizare” anti-sistem) și imigrația (care a fost înainte domeniul partidelor de dreapta și de extremă dreapta, dar care a fost recent europenizată ca parte a eforturilor UE de a conveni asupra unei politici comune la nivel de bloc). Alte probleme, inclusiv criza economică, ar putea să ajungă să demobilizeze oamenii, în loc să-i determine să meargă la vot. În același timp, se pare că războiul din Ucraina se transformă dintr-o criză existențială pentru întreaga Europă într-o criză care este exclusivă pentru Kiev și vecinii săi imediați.

Krastev și Leonard concluzionează că următoarele câteva luni vor fi importante pentru „viitorul Europei” deoarece partidele vor încerca să împace anxietățile create de crize și dorințele cetățenilor cu planurile de aducere a Ucrainei în UE, de menținere a sprijinului public pentru efortul de război, de stabilire a bugetului și ambițiilor Green New Deal și de continuare a recent convenitei politici de azil comune. Ei avertizează că aceste cinci crize europene „au multe vieți”, dar că doar la urna de vot se va vedea dacă „vor trăi, vor muri sau vor fi reînviate”. 

Comentând asupra raportului noului sondaj, Mark Leonard, coautorul și directorul ECFR, a declarat:  „La alegerile europarlamentare din 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele principale care voiau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. Însă, de data aceasta, lupta se va da între neliniștile generate de creșterea temperaturii globale, imigrație, inflație și conflictele militare.”   Ivan Krastev, coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a adăugat: „Ultimul nostru studiu arată că cetățenii europeni se îndepărtează de legăturile ideologice ale dreptei și stângii în ceea ce privește modul în care văd politica în UE, iar acum se lasă conduși de atitudinile lor față de crizele care le-au afectat viețile în ultimii ani.”

Citește și opinia publica europeana la un an de razboi

Joe Biden, discuție telefonică cu Benjamin Netanyahu

Preşedintele american Joe Biden a discutat duminică la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, prilej cu care şi-a reafirmat angajamentul ferm faţă de securitatea Israelului şi şi-a „reiterat poziţia clară” în privinţa unei posibile invazii israeliene la Rafah, a anunţat Casa Albă.

Preşedintele american a subliniat de asemenea necesitatea îmbunătăţirea livrării ajutorului pentru Gaza, în strânsă coordonare cu organizaţiile umanitare, potrivit Casei Albe, care mai notează că în cursul convorbirii au fost abordate negocierile vizând eliberarea unora dintre ostaticii deţinuţi de Hamas, în paralel cu o încetare „imediată” a focului în Gaza.

Comunicatul Casei Albe nu oferă detalii, dar Washingtonul a afirmat deja că nu susţine o operaţiune la Rafah, în sudul Gazei – care găzduieşte un vast număr de refugiaţi palestinieni din restul teritoriului – în absenţa unui plan umanitar „adecvat şi credibil”.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Benzina a ajuns mai scumpă decât motorina. Cât costă un litru de combustibil la pompă

În urmă cu doar câteva luni şoferii care alimentau cu motorină plăteau per litru cu 75 de bani în plus faţă de cei care alimentau cu benzină.

La una dintre benzinăriile din Bucureşti, de exemplu, benzina ne costă cu 4 bani mai mult decât motorina. Benzina standard se vinde cu 7,49 litrul, iar motorina standard 7,45 de lei litrul. În acest moment, potrivit peco-online.ro, un site care monitorizează prețurile carburanților, cea mai ieftină motorină o găsim la o stație din Dolj, 7,27 de lei, iar cea mai ieftină benzină în Botoșani, 7,28 de lei.

Anul trecut, la începutul verii, prețul benzinei era aproape identic cu cel al motorinei. 

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ce poți face în cea mai lungă vacanță școlară?

În perioada de dinaintea celei mai lungi vacanțe școlare din ultimele Sărbători de Paști, părinții au luat cu asalt agențiile de turism pentru a-i duce pe adolescenți în cele mai exotice destinații ale lumii.

Reprezentantul unei agenții de profil susține că românii preferă destinații spectaculoase, scumpe chiar. Spre exemplu, toate biletele scoase la vânzare pentru o croazieră pe Insula Paștelui, aflată în Oceanul Pacific, au fost achiziționate.

Românii sunt mari consumatori de turism extern. Doar anul trecut, au cheltuit peste opt miliarde de Euro. Bugetul de turism al Greciei, în valoare record de aproape 21 miliarde, a fost acoperit cu o treime din banii românilor.

Sigur, am auzit placa asta că “afară e mai ieftin ca la noi.”

citește și: Ocolul Bucureștiului în 30 de zile

Dacă românii pleacă în vacanțe, tot mai mulți străini ne descoperă frumusețiile. Unii chiar se stabilesc în satele românești părăsite. Și pentru ei, ținuturile cu biserici fortificate sau zonele înverzite, unde spiritul se împacă bine cu evlavia, sunt tot exotice.

Antonimele exoticului sunt: normal, apropiat, comun, familial.

Cineva spunea că dacă ești o pasăre călătoare n-ai timp să scurmi în țarina din care-ai fost zămislit. Poți deveni iute un pribeag.

Miracolele nedescoperite ale României

Foto: Lacul Bei / Valea Nerei / Marius Ghilezan

România are destinații mirifice, unice în lume. A trebuit ca o revistă de prestigiu din lume să poziționeze Cascada Bigăr, în topul “Best Destinations,” iar vecinii din satul Banatului din munte să afle peste ce treceau zilnic cu mașinile. Pe Valea Nerei există Cascada Beușnița, mult mai spectaculoasă, ca să nu mai amintim de sidefiul Lacului Beiului și de misterioasa sa legendă, când un fiu de bei s-a îndrăgostit de o localnică și a murit de dragul ei.

Viscri, pus pe harta lumii de Regele Charles al III-lea

Viscri a fost pus pe harta turistică a lumii, grație Regelui Charles al III-lea. Dacă prietenul său Tibor Kálnoky, urmaș de nobili transilvăneni, nu i-ar fi deschis ochii despre farmecul ținuturilor de aici, comuna n-ar fi avut nici azi acces spre marile artere.

Cheile Sohodolului, la o distanță de 40 de km de Târgu-Jiu și de doar 18 km de Hobița, reprezintă fragment din balada Miorița: «pe-un picior de plai, pe o gură de rai…» Intrarea în Chei este chiar o minunăție a naturii, o boltă de stâncă, pe sub care trec clipocind ape cristaline. Ținutul de poveste este în nordul comunei Runcu. Aparține lanțului montan Retezat-Godeanu.

Ai dus copiii la Versailles, dar n-ai văzut niciodată Castelul Peleș? Te-ai dat în Prater și n-ai fost în târgul de poveste al Craiovei, unde urcând în Roata Mare, ai aceleași senzații, dar pe bani mai puțini? Ai văzut Colosseum-ul și Coloana lui Traian, dar nu știi care e diferența dintre Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiană?

Care e diferența dintre un flamingo și un cocostârc?

Cunoști motivul șederii flamingo într-un picior, prin Delta Ronului, dar nu știi care e diferența dintre un cocostârc din Delta Dunării și pasărea aceea exotică? Admiri catedralele occidentale, privești în sus și nu știi ce-s garguii, dar n-ai vizitat niciodată bisericile fortificate din Ardeal? Ai dormit cu micuții tăi în casele hobbiților, dar nu știi că există ceva și mai frumoase, la Breb (Maramureș), păstorite de-o englezoaică?

Te miri la pagodele chinezești din lumi îndepărtate, dar nu cunoști colonada de 500 metri din Buziaș, construită pe stil turco-bizantin, unde se plimba Franz Josef cu Prințul Moștenitor, în urmă cu peste o sută cincizeci de ani?

Cunoști Place Pigalle, dar nu știi unde a fost Șari Neni (un vechi bordel din Timișoara, care a supraviețuit și în timpul comunismului) sau Crucea de Piatră, stabilimentul bucureștean? Admiri Cartierul Roșu din Amsterdam, dar n-ai văzut niciodată Palatul Miței biciclista și nu știi că e mama trotinetistelor de azi?

YouTube video

Ai admirat Rondul de noapte de la Vatican, dar n-ai privit niciodată Rondul de zi din Cetatea Alba – Iulia? Știi de câinele Beethoven, dar nu știi de prima iubită a celui mai mare compozitor german din Timișoara și de locul în care a locuit, într-o clădire din actuala Piață a Libertății? Cunoști Piațeta vieneză cu statuia lui Nepomuk, dar nu o cunoști pe cea din centrul Timișoarei, cu același sfânt?

Te miri de rățuștele din Grenoble, dar nu știi că Ardealul era cel mai mare producător de fazani din vechiul Imperiu Austro-ungar?

Stai cu burta la soare la Ibiza, admiri cerul, dar nu știi de albastrul de Voroneț?

Esți un internaționalist sadea. Un pribeag în propria țară.

Râmân fidel principiilor strămoșești, omul sfințește locul. Dacă nu-ți cunoști leagănul, degeaba cauți iluzoria fericire sau lemnul pentru sicriu, peste mări și zări.
Nu doar în Țara Sfântă, medicii obișnuiesc să recomande ca cel mai bun tratament ar fi cel cu apa din locul de naștere. De ani de zile, cercetătorii studiază legăturile dintre puterile magice ale cristalelor și medicina genetică.

Întâi cunoști și de abia apoi vezi

Mama, fostă profesoară de istorie-geografie, mi-a deschis apetitul pentru cunoaștere. Încă de mic, mi-a recomandat ca niciodată să nu plec în locuri străine, până ce nu cunosc bine trecutul, arhitectura, latidinea și spiritul zonei. Am colindat lumea, cu mult înainte ca românii să descopere fericirea de a se preumbla liberi prin lume.  

Anterior împărtășirii mele, la floarea de Lotus din Mănăstirea de Smarald a lui Buddha, templu celebru din Thailanda, am cerut încuviințarea duhovnicului meu, care mi-a spus că spiritul Domnului poate fi în mijlocul unui câmp, pe-o creastă de munte sau în petala dintr-o floare.

Bujorul este de doi ani simbol național.  În această frumoasă perioadă de timp, în Zăul de Câmpie (45 de km de Târgu-Mureș), pot fi admirați singurii bujori de stepă din Europa, care trăiesc liber. În Rezervația Naturală de bujori sălbatici din Pădurea de la Plenița (60 km de Craiova, spre Turnu Severin), splendoarea se relevă ca o minune.  La Hagieni (Constanța), Cuciurova (Tulcea), Comana (Giurgiu), simbolul național se relevă în toată splendoare, doar să ai ochi și minte să-i vezi.

P.S. Încă n-am ajuns în China, fiindcă n-am înțeles prea bine confucianismul, dar mai e timp..

VOCILE LUMII 

Fabio

Blogger italian 

“Astăzi vă povestesc despre un oraș care mi-a schimbat modul de a gândi și poate chiar de a călători. Înainte de a vizita Bucureștiul eram destul de reticent în privința destinației, victima poate a unui zvon destul de răspândit. Capitala României este o mică bijuterie, atât de mult încât i se spune Parisul Estului și nu degeaba. Centrul său istoric lasă pe oricine stupefiat de frumusețe și de atmosfera dinamică,” a scris pe pagina de facebook, Fabio, un cunoscut blogger italian.  

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Sfânta Lumină va fi adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, şi va fi oferită delegaţilor eparhiilor prezenţi la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii, a informat luni Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Lumina Sfântă va fi dusă, şi în acest an, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Bucureşti la Chişinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei.

În aceeaşi seară, în jurul orei 19,00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009.

Rusia – Ucraina, ziua 796: Zelenski face un apel disperat pentru livrarea rapidă de arme

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat duminică un nou apel către comunitatea internaţională să se grăbească şi să livreze mai multe sisteme de apărare aeriană, să înceapă discuţiile oficiale pentru ca ţara sa să intre în Uniunea Europeană şi să invite Ucraina să adere la NATO, relatează Reuters.

Forţele ucrainene se confruntă cu o înrăutăţire a poziţiei în est şi aşteaptă livrarea de arme americane după aprobarea pe 23 aprilie de către Congres a unui pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari, după luni de întârziere. Zelenski a pledat în repetate rânduri pentru sisteme suplimentare de apărare aeriană, în special sistemul Patriot.

Zelenski a spus că tocmai a vorbit cu liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor din SUA, Hakeem Jeffries, şi a mulţumit Congresului pentru adoptarea pachetului de ajutor, dar a adăugat că Ucraina lucrează cu toţi partenerii pentru a obţine o accelerare a livrărilor care să-i permită să-şi menţină poziţiile şi să perturbe planurile de război ruseşti.

“Încă aşteptăm livrările promise Ucrainei”, a spus el în discursul său video obişnuit de duminică seară. “Ne aşteptăm la acele volume şi la acea anvergură care pot schimba situaţia de pe câmpul de luptă în interesul Ucrainei”, a adăugat Zelenski.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Primarii ar putea avea mandat de 5 ani, dacă deputații votează legea

Proiectul de lege care prevede mandate de 5 ani pentru primari, viceprimari, consilieri locali și județeni, respectiv președinți și vicepreședinți de consilii județene ar putea primi votul în Camera deputaților, săptămâna aceasta, fiind for decizional.

Mandate de 5 ani pentru primari, după alegeri

Dacă proiectul de lege inițiat de UDMR va fi adoptat de parlament, se va aplica mandatelor aleșilor locali după alegerile din acest an.

Cseke Attila a mai argumentat că finanțările europene sunt făcute pe perioade de 7 ani, iar noua propunere a UDMR ar corela acest ciclu mai lung, de 7 ani, cu mandatele aleșilor locali, potrivit site-ului udmr.ro/. 

Legea „păcănelelor” care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, a intrat în vigoare

Legea „păcănelelor” care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, a intrat în vigoare de astăzi. Legea, care modifică o ordonanţă de urgentă, urmăreşte să limiteze dependenţa de jocurile de noroc şi prevede amenzi de până la 200 de mii de lei. Însă criticii actului normativ spun că este insuficient în condiţiile în care marea majoritate a dependenţilor ar fi în oraşele mari.

Pentru a-și putea desfășura activitatea, operatorii de jocuri de noroc care pun la dispoziția clienților păcănele au obligația, potrivit noilor reglementări, să prezinte o adeverință eliberată de primăria de pe raza teritorială a spațiului propus pentru aceste activități. Documentul trebuie să ateste că sala de jocuri este amplasată într-o unitate administrativ-teritorială cu o populație mai mare de 15.000 de locuitori.

De asemenea, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este obligat să înființeze și să actualizeze zilnic un registru public, accesibil online, care să includă toți operatorii autorizați pentru desfășurarea activităților în domeniul jocurilor de noroc.

Nerespectarea legii se pedepsește cu amenzi de la 100 la 200.000 lei, confiscarea sumelor provenite din activitatea contravențională și chiar anularea licenței de activitate.

Noile măsuri completează ordonanța de urgență care prevede, între altele, că firmele din industria jocurilor de noroc trebuie să aibă sediul în România.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Neglijența lui Nicușor Dan: Cum sufocă plămânii Capitalei în loc să-i salveze

0

Primăria Municipiului București administrează 19 parcuri și o suprafață nedeterminată de spații verzi. De la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, lucrările de întreținere, amenajare și modernizare s-au desfășurat doar în cazuri de urgență și necesitate, fără o planificare prealabilă.

Bucureștenii îi reproșează actualului primar faptul că suprafețele administrate de Primăria Capitalei sunt lăsate în paragină: mizerie, pavaj spart, stâlpișori rupți, spații verzi neîngrijite, reclame puse la întâmplare, bănci rupte sau murdare, etc.

La patru ani de la preluarea mandatului de primar, Nicușor Dan continuă să se plângă de “moștenirea” lăsată de predecesorii săi și afirmă că “lucrurile vor sta mai bine în câțiva ani”. Singurul aspect laudativ este că “tunderea ierbii nu mai este o problemă”.

Bucureștiul are de trei ori mai puține spații verzi decât cel necesar conform legii

Conform datelor, zonele verzi din București sunt în declin de ani de zile. Cu aproximativ 7 metri pătrați de spații verzi per locuitor, Capitala se află în procedura de infringement din partea Comisiei Europene din cauza nivelului ridicat de poluare. Conform reglementărilor OMS, ar trebui să avem minimum 9 mp de spații verzi per locuitor, iar legislația din România recomandă 26 mp/cap de locuitor.

Nicușor Dan a anunțat constituirea unui grup de lucru la nivelul PMB format din reprezentanți ai direcțiilor de specialitate, cu responsabilități în actualizarea Registrului Spațiilor Verzi. Termenul de finalizare al proiectului este încă necunoscut și nu a fost stabilită o dată-limită.

Practic, PMB nu cunoaște nici măcar suprafața totală actuală de spații verzi pe care o are în administrare. Toate cifrele sunt estimate și, cel mai probabil, mai mari decât în realitate.

Lipsa unei strategii pentru spațiile verzi din partea lui Nicușor Dan a costat bucureștenii 100.000 de lei. În acest an, Primăria Capitalei a primit o amendă de la Garda de Mediu pentru lipsa unui plan de acțiune pentru reducerea poluării.

Pe lângă diminuarea suprafeței de spații verzi din cauza zecilor de șantiere, întreținerea deficitară a acestor spații este evidentă. Parcurile, principala destinație de agrement pentru bucureșteni, au ajuns într-o stare deplorabilă și chiar periculoasă pentru copii, conform constatărilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și amenzilor date Primăriei Capitalei pentru locurile de joacă.

Sistemul defectuos de management al spațiilor verzi nu a fost îmbunătățit de Nicușor Dan

Deși se prezenta ca “salvatorul Bucureștiului verde” în campania electorală, Nicușor Dan nu a implementat un sistem sustenabil pentru managementul spațiilor verzi.

Chiar și având un buget suficient pentru spațiile verzi din București, modul în care sunt gestionate acestea lasă mult de dorit. Operațiunile de “toaletare” a arborilor, promovate intens de PMB sub Nicușor Dan, sunt nepotrivite și conduc deseori la deteriorarea arborilor.

Deși se declară “salvatorul Bucureștiului verde” în campania electorală, Nicușor Dan nu a făcut poate cel mai simplu și mai eficient lucru: externalizarea serviciilor de întreținere a spațiilor verzi către firme specializate, având fondurile necesare.

Cele trei sectoare care au reușit să facă ceva concret pentru creșterea spațiilor verzi sunt sectoarele 3, 4 și 6, unde au fost construite trei parcuri noi, adăugând circa 10 hectare de zonă verde, fără a beneficia de ajutorul PMB.

Întârzierea consolidării clădirilor: O problemă majoră în mandatul lui Nicușor Dan

0

Faptul că un cutremur mai puternic ar putea distruge mii de clădiri din București a transformat necesitatea consolidării clădirilor cu risc seismic într-una dintre marile promisiuni electorale ale lui Nicușor Dan. În condițiile în care sute de imobile erau deja încadrate la clasa I și II de risc seismic, în mandatul lui Nicușor Dan lucrurile s-au mișcat extrem de încet, dacă nu deloc.

În prezent, în București se lucrează doar pe 4 șantiere, iar de la preluarea mandatului său, a fost finalizată recepția unei singure clădiri consolidate. Comparând cu perioada 2016-2020, când au fost consolidate 12 clădiri, deci în medie aproximativ 3 pe an, iar în momentul preluării mandatului actualului primar existau zeci de șantiere lăsate “moștenire” de administrația anterioară, astăzi soarta acestora este incertă.

Bucureștiul este capitala cea mai afectată de risc seismic din Uniunea Europeană și se află printre primele zece orașe din lume. O parte din problemă este că nu am conștientizat această problemă ani de zile, după anul ’90. A existat un impuls în anii ’98-‘2000, după care problema a fost neglijată,

declara Nicușor Dan acum doi ani

Potrivit datelor oficiale, în București există 390 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic. Mai există 1.503 clădiri încadrate în categorii de urgență. Cu toate acestea, numărul real al clădirilor cu risc de prăbușire în cazul unui cutremur este probabil mai mare, deoarece nu toate au fost expertizate pentru a determina gradul lor de vulnerabilitate seismică.

Este de remarcat faptul că doar un singur imobil, de pe strada Spătarului 21, a fost consolidat în ultimii trei ani, cu lucrările aproape finalizate încă din 2020. Există doar patru șantiere de consolidare active: la imobilul de pe strada Blănari 14 (fostul Club A), strada Bărăției 50, strada Blănari 10 și strada Baltagului 17.

În plus, există zece șantiere aflate în conservare, moștenite de la administrația anterioară, care se află în diverse stadii de execuție. Cu toate acestea, municipalitatea condusă de Nicușor Dan nu a reușit să preia aceste proiecte de la Compania Municipală Consolidări, care este în prezent în proces de desființare.

Contractul pentru proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor de consolidare a fost semnat în 2020 de fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea. Cu toate acestea, după schimbarea administrației, lucrările au fost blocate, iar proprietarii de clădiri au fost lăsați în așteptare. Aceste probleme evidențiază un impas semnificativ în eforturile de reducere a riscului seismic din București și creează o stare de incertitudine și neliniște printre bucureșteni.

În bilanțul său pentru alegerile locale, Nicușor Dan se laudă, după 4 ani de mandat, cu zero clădiri consolidate, dar cu 90 expertizate și cu alte 41 de lucrări, 17 prin PNRR, ce vor demara anul acesta, anul viitor sau… niciodată.

Prinţul Paul al României, condamnat în dosarul “Ferma Băneasa” la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare, a fost depistat în Malta

Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că Prințul Paul al României, condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul “Ferma Băneasa”, a fost identificat în Malta, unde se afla într-un resort. Procedurile specifice urmează să fie derulate de autorități în legătură cu această situație.

În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o sentință definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, condamnându-l pe omul de afaceri Remus Truică la șapte ani de închisoare cu executare. Prințul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani și patru luni de închisoare cu executare în același dosar. De asemenea, în aceeași cauză, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz au fost condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat. Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.

Alte condamnări: Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela – 5 ani, Robert Roşu (avocat) – 5 ani, Niculae Dima – 4 ani, Caterina Popa – 4 ani, Gheorghe Olteanu – 4 ani, Valentin Delcea – 4 ani, toate pedepsele fiind cu executare.

Totodată, au fost condamnaţi cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu. 

“Ferma Băneasa”

Peste 80 de terenuri cu suprafeţe cuprinse între câteva sute de metri pătraţi şi câteva zeci de mii de metri pătraţi, dar şi imobile, autoturisme, conturi şi acţiuni au fost puse sub sechestru de procurorii DNA care au instrumentat dosarul “Ferma Băneasa”, la acel moment, se arată în documente din dosar.

Documentele arată că peste 80 de terenuri intravilane şi extravilane încadrate ca suprafeţe arabile sau pădure care ajung până la câteva zeci de mii de metri pătraţi şi depăşind, în unul dintre cazuri, chiar 110.000 metri pătraţi, au fost puse sub sechestru de anchetatori. 

Cele mai multe astfel de terenuri se află la Snagov, fiind încadrate ca arabile sau pădure, şi la Răcari, în judeţul Dâmboviţa, clasificate ca terenuri arabile, se menţionează în documentele citate. 

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Minaur Baia Mare a ratat calificarea în finala EHF European Cup, după o nouă înfrângere în fața lui Valur Reykjavik

Minaur Baia Mare a ratat calificarea în finala EHF European Cup, după ce a fost învinsă acasă de echipa islandeză Valur Reykjavik, cu scorul de 30-24, în returul semifinalelor.

Minaur a început foarte bine meciul şi a condus cu 2-0, dar apoi a primit patru goluri la rând şi Valur avea un avans de nouă goluri la pauză, 17-8. Băimărenii au redus din ecart în repriza secundă, dar nu au putut obţine nici măcar un rezultat pozitiv.

Valur se impusese şi în prima manşă cu scorul de 36-28.

În sferturi, Valur trecuse de CSA Steaua, după 36-35 la Chiajna şi 36-30 la Reykjavik.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

“Garcea”, candidatul AUR pentru președinția CJ Olt

Actorul Mugur Mihăescu, celebru pentru interpretarea personajului “Garcea” din “Vacanța Mare”, și-a depus duminică candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Olt la Biroul Electoral din județul respectiv.

Reprezentanții AUR Olt au depus duminică lista cu 33 de candidați pentru mandatele de consilieri județeni la Biroul Electoral de Circumscripție Județeană. AUR este al treilea partid care a depus candidaturi pentru fotoliul de președinte al Consiliului Județean și pentru mandatele de consilieri județeni.

Mugur Mihăiescu s-a alăturat AUR la finalul anului 2022. Renunțând la cariera sa în actorie și la cunoscutele roluri pe care le-a interpretat în „Vacanța Mare”, el a precizat că fanii săi vor înțelege implicarea lui în acest domeniu.

Mesajul lui Mugur Mihăescu

“Am o singură rugăminte: dați-mi și mie o șansă că ăstora le-ați dat 33 de ani. Un singurul lucru vă promit: că nu o să pun genunchiul jos nici în fața lu’ Ursula (n.r. Ursula von der Leyen), nici a austriacului, nici în cea a olandezului. Românul nu pune genunchiul jos decât în fața lui Dumnezeu”, a spus acesta.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai

Specialiștii de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) au emis prognoza meteo pentru perioada 29 aprilie – 27 mai 2024. Astfel, conform datelor furnizate de ANM, valorile termice vor fi mai ridicate pe parcursul săptămânii viitoare decât cele specifice perioadei, pe întreg teritoriul României, ulterior temperaturile se vor apropia de cele normale, iar în ultimele două săptămâni din luna mai se vor înregistra din nou valori termice peste cele normale.

În ultimele două săptămâni din luna mai, temperatura medie a aerului va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţării.

În intervalul analizat de meteorologi, cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale în aproape toate regiunile ţării.

Astfel, în săptămâna 29 aprilie – 6 mai 2024, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nordice. Cantităţile de precipitaţii se vor situa în general în jurul celor specifice pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

În săptămâna 6 – 13 mai 2024, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, iar regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în majoritatea regiunilor, posibil uşor excedentar în zonele montane.

Estimările meteorologice pentru următoarea săptămână din mai, respectiv 13 – 20 mai 2024, arată o temperatura medie a aerului care va avea valori uşor peste cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

În ultima săptămână de prognoză, 20 – 27 mai 2024, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

Estimările meteorologice pentru patru săptămâni sunt realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată. Este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 2004-2023.

Potrivit ANM, fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestui produs.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Israelul continuă să trimită ajutoare în Gaza. Ce spun oficialii

Ajutorul umanitar care va intra în Fâșia Gaza se va intensifica în zilele următoare, a declarat duminică armata israeliană, potrivit Reuters.

“În ultimele săptămâni, cantitatea de ajutor umanitar care intră în Gaza a crescut semnificativ. În zilele următoare, cantitatea de ajutor care intră în Gaza va continua să se intensifice și mai mult”, a declarat purtătorul de cuvânt, contraamiralul Daniel Hagari, într-un comunicat.

“Alimente, apă, provizii medicale, echipamente pentru adăposturi și alte ajutoare – toate acestea vor intra în Gaza”, a precizat Hagari.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Preşedinte al UDMR Bihor şi-a depus candidatura la preşedinţia CJ

Senatorul Cseke Attila, care este și președintele UDMR Bihor, și-a depus candidatura duminică pentru funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Bihor. În același timp, deputatul Biro Rozalia și-a depus candidatura pentru funcția de primar al municipiului Oradea, potrivit informațiilor furnizate de UDMR.

“Un viitor sigur şi predictibil pentru Oradea şi judeţul Bihor! Astăzi am depus semnăturile de susţinere şi listele de candidaţi pentru alegerile locale: în Oradea, Biro Rozalia candidează pentru funcţia de primar, iar Cseke Attila candidează pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor. Să avem o voce puternică în Europa şi forţă în judeţul Bihor! Învingem împreună!”, a transmis UDMR într-un mesaj postat pe Facebook.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Rezultatele Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40 din 28 aprilie 2024. Numerele câștigătoare și premiile puse în joc

Duminică, 28 aprilie 2024, Loteria Română a organizat noi trageri pentru fiecare din jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40.

Rezultate LOTO duminică 28 aprilie 2024

Rezultate JOKER: 35, 37, 24, 34, 27 +2

Rezultate Loto 5 din 40: 24, 33, 30, 10, 9, 1

Rezultate Loto 6 din 49: 12, 1, 15, 19, 37, 35

Rezultate Noroc: 4, 2, 1, 2, 8, 7, 4

Rezultate Noroc Plus: 5, 6, 5, 0, 1, 8

Rezultate Super Noroc: 5, 8, 0, 6, 9, 6

La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 2,80 milioane de lei (peste 563.700 de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 9,25 milioane de lei (peste 1,85 milioane de euro).

La Joker, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 2,61 milioane de lei (peste 524.600 de euro), iar la categoria a II-a reportul este de peste 380.900 de lei (peste 76.500 de euro). La Noroc Plus se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 212.200 de lei (peste 42.600 de euro).

La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 234.900 de lei (peste 47.200 de euro) , iar la categoria a II-a reportul este de peste 25.100 de lei. La Super Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 42.600 de lei.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Oțelul, victorie la limită împotriva lui FC Hermannstadt

Oţelul Galaţi s-a impus în fața celor de la FC Hermannstadt cu scorul de 1-0, pe teren propriu, în etapa a șaptea a play-out-ului Ligii 1.

În chiar minutul 3 al partidei de la Galați, kurkinabezul Francois Yabre a deschis scorul pentru Oțelul, cu o lovitură de cap, la lovitura liberă executată de Ştefan Bodişteanu.

Oţelul a jucat în zece oameni din minutul 58, când portughezul Samuel Teles a primit direct cartonaş roşu pentru lovirea cu cotul a japonezului Sota Mino la un duel aerian.

Sibienii au forţat egalarea pe final, dar au ratat trei ocazii mari, prin Gabriel Iancu, Cristian Neguţ şi Ianis Stoica.

După acest succes, Oţelul este lider în play-out, cu 33 de puncte.

Gălățenii sunt, de asemenea, calificați și în finala Cupei României, acolo unde se vor duela cu formația de ligă secundă Corvinul Hunedoara.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Ministrul de externe thailandez demisionează neașteptat

Ministrul de externe thailandez Parnpree Bahiddha-Nukara a demisionat, a anunțat duminică guvernul, după ce a fost înlăturat din funcția de vicepremier în cadrul unei remanieri a cabinetului, într-un moment în care țara din Asia de Sud-Est încearcă să contribuie la rezolvarea conflictului din Myanmar, scrie Reuters.

Demisia sa neașteptată lasă ministerul de externe fără om la conducere, în condițiile în care a lansat luna trecută o inițiativă umanitară care încearcă să deschidă calea pentru discuții între taberele beligerante, după trei ani de instabilitate și violențe declanșate de o lovitură de stat.

Parnpree a avut un rol cheie în asigurarea eliberării a zeci de ostatici thailandezi care au fost capturați de Hamas în Gaza.

Prim-ministrul Srettha Thavisin a primit scrisoarea de demisie a lui Parnpree, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al guvernului, Chai Wacharonke.

„Demisia lui Parnpree nu va afecta activitatea guvernamentală în domeniul afacerilor externe, deoarece secretarul permanent al ministerului de externe și funcționarii îi pot prelua funcțiile”, a adăugat el.

Mișcarea lui Parnpree i-a luat prin surprindere pe mulți, inclusiv înalți responsabili guvernamentali, precum vicepremierul Phumtham Wechayachai, care a declarat presei locale că a fost neașteptată.

În noul cabinet al lui Srettha, aprobat de regele Thailandei și publicat în Monitorul Oficial Regal, Parnpree figura doar ca ministru de externe, fără a mai avea titlul suplimentar de viceprim-ministru.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Meme Stoica a stabilit cine e cel mai bun atacant român. “El e!”

FCSB este noua campioană a Superligii. Echipa patronată de Gigi Becali a câștigat titlul, după ce a învins-o pe Farul lui Hagi, scor 2-1.

David Miculescu și Alexandru Băluță au fost cei doi jucători care au contribuit la victoria formației “roș-albastre”, asigurându-și astfel titlul în SuperLiga cu trei etape înainte de finalul sezonului. La finalul meciului, Mihai Stoica a dorit să transmită felicitările sale întregii echipe pentru această performanță remarcabilă.

De asemenea, oficialul FCSB-ului a folosit ocazia pentru a răspunde criticilor referitoare la performanțele lui David Miculescu, declarând că acesta este, de fapt, cel mai bun atacant român în prezent.

”Le fac cu degetul unora care mă cam luau peste picior când vorbeam de Miculescu. Miculescu, repet pentru posteritate, e cel mai bun atacant român la ora actuală și va demonstra la anul că va fi mult mai bun decât este acum. Este un fotbalist care nu pierde nicio minge, care a marcat exact când trebuia și care a intrat în echipă exact când trebuia. Eu l-am văzut, alții m-au luat la mișto, acum o să merg cu David Miculescu să celebrăm”, a spus Mihai Stoica după meci.

YouTube video

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

CSM Bucureşti – Metz 24-27. „Tigroaicele”, aproape de eliminarea din Liga Campionilor

Formația de handbal feminin CSM Bucureşti este foarte aproape de eliminarea din Liga Campionilor, după ce a pierdut prima manșă a sferturilor de finală în fața franțuzoaicelor de la Metz Handball, cu 24-27, în Sala Polivalentă din Capitală.

Prima repriză a fost una echilibrată, „tigroaicele” conducând o singură dată la două goluri, 12-10, în timp ce echipa din Hexagon a avut avantaj în marea majoritate a timpului, dintre care de trei ori la diferenţă de două goluri, 3-1, 6-4, 14-12.

În actul secund, CSM a reuşit să se desprindă la două goluri în minutul 43, 20-18, dar a urmat un scurtcircuit care a permis oaspetelor să înscrie cinci goluri consecutive, pentru ca în minutul 57, Metz să aibă 27-22 pe tabelă. Pe final, CSM Bucureşti a reuşit două goluri, iar meciul s-a terminat cu scorul de 24-27.

Manşa secundă se va juca la Metz, pe data de 4 mai.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!