Restricționarea domeniilor în care șeful statului poate convoca un referendum face obiectul unui proiect de lege inițiat de o serie de parlamentari PSD, în frunte cu Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice. Dacă proiectul ar fi votat de Parlament, șeful statului nu ar mai putea iniția referendumuri pe teme de justiție.
Inițiatorii legii propun două tipuri de referendumuri – cu caracter obligatoriu și cu caracter consultativ. Referendumurile pentru revizuirea Constituției sau pentru demiterea președintelui ar urma să aibă caracter obligatoriu. În schimb, referendumurile convocate de președinte pe teme de interes național au carcater consultativ. Însă, potrivit unei decizii a CCR, acest tip de referendumuri sunt „consultative” în sensul că nu intră în vigoare imediat (ca în cazul referendumului de demitere sau de modificare a Constituției) dar trebuie transpuse în legislație de către Parlament.
Recomandarea este, însă, ignorată de parlamentarii PSD.
Inițiativa legislativă arată că nu pot face obiectul referendumului „probleme fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”. Constituția actuală menționează doar că astfel de probleme nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor. Însă, acum, PSD vrea să oprească și referendumurile pe tema grațierii, după ce șeful statului a avut o inițiativă în acest sens. Aşadar, după modificările lui Nicolicea, preşedintele nu va mai putea organiza un referendum pe tema Justiţiei. Însă, deputatul PSD a susținut că proiectul nu ar viza actualul refrendum, întrucât potrivit unei decizii ale CCR, astfel de acte normative intră în vigoare la un an de la momentul adoptării. "Dacă această lege ar ieşi mâine, nu se poate aplica 12 luni de la adoptare. Aşa a spus Curtea Constituţională", a spus Eugen Nicolicea.
Restricții peste restricții
Mai mult, proiectul de lege în interzice șefului statului să convoace referendumuri despre teme care trebuie reglementate de Parlament. Un asemenea articol are o arie largă de reglementare, punând sub semnul întrebării aproape orice tip de inițiativă a șefului statului. În aceste condiții, nu s-ar mai putea organiza referendumuri precum cel din 2007, referitor la introducerea votului uninominal. Potrivit Nicolicea, deciziile privind domeniile care țin de interesul Parlamentului vor fi luate de către CCR.
Proiectul menționează că nu pot face obiectul referendemului problemele pentru care e necesară revizuirea Constituției. La ora actuală, șeful statului poate convoca un referendum consultativ, referitor de exemplu, la imunitatea ministerială, care ține de modificarea Constituției. Acest referendum, chiar dacă nu este obligatoriu, poate constitui un element de presiune asupra Legislativului. Dacă Parlamentul votează modificarea Constituției în acest sens, proiectul trebuie aprobat printr-un al doilea referendum, cu caracter obligatoriu. Acum, primul referendum, este, practic, abandonat pe motiv că nu sunt necesare două consultări pe aceeași temă.
Inițiativa survine în contextul în care Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea unui referendum pe justiţie. Șeful statului a declarat, pe 7 martie, că nu a abandonat ideea referendumului privind justiţia, dar a „lăsat-o mai uşor” momentan, dar că o va relua dacă PSD va încerca, din nou, modificarea legislației penale.
Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, ieri, că propunerea nu a fost discutată în grupul PSD, neavând sprijinul partidului şi nefiind agreată de partid. PNL a avertizat că dacă proiectul va fi aprobat, formațiunea va sesiza CCR.
