UPDATE 16.30: Reacția DNA după publicarea raportului MCV: Constată un „bilanț impresionant” în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt. Atrage atenția asupra atacurilor la adresa sistemului judiciar
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, consideră că monitorizarea țării în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) trebuie menținută, întrucât aceasta „se dovedește a fi o cască de protecție” în situații imprevizibile. Totodată, el a precizat că „nu ne dorim modificări legislative care să dezarmeze practic magistrații de instrumentele juridice anticorupție”.
Preşedintele Senatului şi co-preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, miercuri, după publicarea raportului MCV, că îi va propune prim-ministrului Sorin Grindeanu ca România să înceteze orice formă de colaborare în cadrul MCV, acesta având un caracter discriminator.
15.07: „România reiterează nevoia unui dialog transparent”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, precizând că este nevoie de un dialog transparent cu Comisia Europeană.
14.45: Agenţia Naţională de Integritate a declarat, după publicarea raportului MCV, că analiza reconfirmã faptul cã România a fãcut progrese substanțiale în privința combaterii corupţiei, iar instituţia poate fi consideratã o instituție consacratã, cu un bilanț de activitate semnificativ”. Citeşte mai multe aici.
UPDATE 13.23: Președintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, că raportul MCV recunoaște progresele înregistrate de România în lupta cu corupția. Totodată, șeful statului a reținut aprecierea CE că Executivul Cioloș a contribuit ”major” la îndeplinirea obiectivelor MCV.
„Klaus Iohannis salută faptul că raportul recunoaște progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) cu privire la consolidarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, document care a fost adoptat, astăzi, de către Comisia Europeană”, precizează Administrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.
Potrivit președintelui, raportul confirmă că Guvernul instalat în 2015 „a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil”.
„Raportul MCV confirmă că România a menţinut un parcurs sustenabil în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menţionată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV”, a continuat șeful statului.
Totodată, Klaus Iohannnis subliniază că, pentru prima dată, Comisia Europeană afirmă în cadrul raportului că este inadecvată corelarea între MCV şi decizii din alte domenii (precum fondurile structurale europene, aderarea la Spaţiul Schengen).
„Şeful statului apreciază faptul că raportul consemnează că activitatea principalelor instituţii din domeniul combaterii corupţiei a înregistrat progrese substanţiale. Totodată, Preşedintele României atenționează asupra îngrijorărilor formulate în raport cu privire la faptul că cele două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă puse în consultare publică de Guvern în ziua de 18 ianuarie a.c. ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei. Finalizarea MCV depinde şi de evitarea unor dezvoltări negative care ar pune sub semnul întrebării progresele care au fost obţinute până în prezent de România. Guvernul României și actuala majoritate parlamentară trebuie să înțeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției vor contribui la consolidarea statului de drept și ridicarea MCV”, a conchis șeful statului.
PRINCIPALELE CONCLUZII DIN RAPORT:
– Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile);
– Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului;
– Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi;
– Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune, astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor. Planul de actiune, adoptat în 2016, prevede stabilirea unor etape ale reformei structurale care urmează a fi parcurse până în 2020 și demarate în prezent;
– În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016;
– Parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar, acest fapt să fie prevăzut de Codul de Conduită pentru parlamentari, în curs de elaborare;
– Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente.
12.00: Comisia Europeană a transmis un comunicat în care precizează că România va lupta în continuare împotriva corupției sub atenta supraveghere a autorităților europene.
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Franz Timmermans, a precizat miercuri, după ce MCV-ul României a fost discutat, că țara noastră va lupta în continuare împotriva corupției, iar încheierea monitorizării europene rămase depinde de rapiditatea autorităților române de a lua măsuri ireversibile, care să nu pună sub semnul întrebării progresele făcute până acum.
„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”, a spus Timmermans.
Potrivit oficialilor Comisiei Europene de la București, cel mai recent raport elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) privind România, publicat pe data de 25 ianuarie, arată că țara noastreă a dus o reformă a sistemului judicial și a luptat împotriva corupției, dar precizează că mai sunt necesare unele acțiuni pentru încheierea monitorizării.
“Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE”, notează Reprezentanţa CE.
Comisia Europeană mai spune că nu se poate trage o concluzie finală privind obiectivele îndeplinite în mod satisfăcător din datele rapoartelor anterioare.
“Cu toate acestea, o serie de aspecte esențiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluționate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esențiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea și răspunderea autorităților române și pe garanțiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.”
De asemenea, Comisia mai precizează că scoaterea MCV va fi lăsată pentru sfârșitul anului 2017, atunci când progresele țării noastre vor fi evaluate din nou.
“Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei și de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar și va evalua progresele realizate către sfârșitul anului 2017”, se încheie raportul.
Comisia Europeană prezăntă miercuri cel mai recent raport privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV), arată agerpres. Documentul va fi prezentat la reuniunea Colegiului comisarilor europeni, eveniment programat pentru miercuri, ora 10.00 a României.
Pe ordinea de zi a reuniunii, raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliul European privind progresele realizate de România în baza MCV figurează imediat după prezentarea raportului similar dedicat Bulgariei. Ambele documente vor fi prezentate oral în fața comisarilor.
Raportul va fi prezentat public în cadrul unei conferințe de presă, după ce va primi undă verde din partea Colegiului. Conferința de presă ar trebui să aibă loc miercuri, la sediul Comisiei Europene.
