Judecătorii de la Curtea de Apel București au admis vineri cererea procurorilor DNA de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv pentru 30 de zile în cazul omului de afaceri Ilie Carabulea, trimis în judecată în dosarul ASF-Carpatica, informează Mediafax.
Procurorii anticorupţie au cerut judecătorilor să îl aresteze pe Ilie Carabulea pentru că nu a respectat condiţiile impuse prin control judiciar, el determinând diverse persoane, “prin fapte cu efect intimidant”, să nu dea declaraţii sau să facă afirmaţii mincinoase. În urma analizării probelor, magistraţii Curţii de Apel au decis să admită cererea parchetului şi au înlocuit măsura controlului judiciar cu măsură arestării pentru 30 de zile. Omul de afaceri va fi încarcerat doar dacă decizia Curţii de Apel Bucureşti va rămâne definitivă.
Procurorii anticorupţie au mai cerut, în iulie 2014, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig. Propunerea a fost admisă de instanţă, iar omul de afaceri a fost încarcerat. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu, în decembrie 2014, iar mai apoi s-a dispus judecarea sub control judiciar, începând din februarie. Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligațiile impuse de instanţă, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.
Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, ulterior luării acestei măsuri Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane “prin fapte cu efect vădit intimidant” – legate de notorietatea şi potenţa financiară a omului de afaceri – ă, să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată.
Propunerea de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că Ilie Carabulea a încălcat în mod repetat obligațiile impuse prin încheierea din 12.02.2015, emisă de Curtea de Apel Bucureşti, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, potrivit DNA.
Astfel, Carabulea nu avea voie în perioada în care a fost cercetat sub control judiciar să: depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei, să se apropie şi să nu comunice direct sau indirect, pe nici o cale, cu ceilalţi inculpaţi, cu martorii sau experţii din această cauză, să nu desfăşoare activitatea de administrator în cadrul vreunei societăţi comerciale, să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă și să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
Potrivit referatului de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura mai grea a arestării preventive a rezultat că ulterior luării acestei măsuri Carabulea, în mod direct sau indirect, a continuat să determine diverse persoane prin fapte cu efect vădit intimidant (legate de notorietatea şi potenţa financiară a inculpatului), să nu dea declaraţii sau să dea declaraţii mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată, menţionat mai sus, prin exercitarea în continuare a unor acte de administrare, în cadrul unor societăţi comerciale.
Aceste demersuri aveau rolul de a convinge acele persoane inculpatul este mai presus de lege, că poate încălca oricând hotărârile instanţei penale convingându-le astfel că finalitatea procesului penal va fi una favorabilă acestuia, precizează DNA.
De asemenea, a urmărit ca persoanele ce aveau calitatea de martori în procesul penal să fie descurajate în a declara adevărul în faţa instanţei de judecată, în acest sens dispunând chiar reziliarea contractului de muncă al unui angajat. În demersurile sale acesta a fost sprijinit de diverşi angajaţi ai firmelor pe care le deţine direct sau indirect.
Ilia Carabulea, care deţine indirect şi controlează Carpatica Asig din Sibiu a mai fost arestat preventiv pentru fapte de corupţie la finele lunii ianuarie 2014, fiind acuzat că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, a reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la societatea de asigurări.
Astfel, în intervalul februarie – martie 2015, Ilie Carabulea a încălcat cu rea-credinţă restricţiile instituite de instanţa de judecată, respectiv a intervenit în administrarea activităţii economice a S.C. ATLASSIB SRL (în cadrul căreia deţinea, la momentul încălcării interdicţiilor, un număr majoritar de părţi sociale) în administrarea activităţii economice a S.C. CARPATICA ASIG S.A (care la momentul încălcării interdicţiilor, avea ca acţionar majoritar, societatea S.C. ATLASSIB SRL şi care are şi în prezent calitatea de inculpat în aceeaşi cauză penală dedusă judecăţii în care şi Carabulea Ilie are calitatea de inculpat), precum şi în administrarea activităţii economice a S.C. STAR MOTORS SRL (în care inculpatul Carabulea Ilie avea la momentul încălcării interdicţiilor, calitatea de asociat semnificativ).
Ulterior, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost eliberat din arest şi cercetat în arest la domiciliu. Însă, la finele lunii iulie Curtea de Apel Bucureşti a decis, la propunerea procurorilor anticorupţie, arestarea lui Ilie Carabulea pentru că acesta ar fi luat legătura cu mai mulţi martori şi a instalat la domiciliul său un sistem de monitorizare video a sediului Carpatica Asig.
