România a avansat șapte poziții în Indexul de Performanţă în Schimbări Climatice (CCPI) 2016, astfel că se află pe locul 18, însă poziţia mai bună este dată de regresul înregistrat de alte ţări, cât şi de statisticile oficiale care nu iau în calcul economia subterană, informează Mediafax.
Indexul de Peformanţă în Schimbări Climatice a fost lansat marți de Germanwatch şi Reţeaua de Acţiune pentru Climă – Europa (CAN Europe) în cadrul Conferinţei Părţilor la Convenţia-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (COP 21) de la Paris.
Unul dintre indicatorii la care România se prezintă foarte bine este cel al emisiilor provenite din defrişări. Conform datelor din rapoartele oficiale, România este una dintre cele patru ţări care emit cele mai puţine gaze cu efect de seră ca urmare a defrişărilor. Cu toate acestea fenomenul defrişărilor ilegale în România este mult mai mare decât cel reflectat în statisticile oficiale, spun reprezentanții ONG-ului.
La restul indicatorilor din care este alcătuit scorul de ţară, România a obţinut rezultate considerate ca nesatisfăcătoare. Este vorba de emisiile provenite din industrie, trafic sau gospodării. În ceea ce priveşte energia regenerabilă, România ocupă locul 19 la capitolul cantitate de energie regenerabilă în mixul energetic, dar ocupă locul 52 când vine vorba de dezvoltarea alimentării cu energie din surse regenerabile.
Citeşte şi: COP21: Ministrul Mediului va reprezenta UE la negocierile care vizează adaptarea la schimbările climatice
CCPI 2016 a evaluat şi ordonat 58 de state din punct de vedere al emisiilor de CO2, analizând nivelul de emisii şi politicile naţionale în domeniile conexe.
Ca şi la indexul precedent, nicio ţară nu a realizat progrese suficiente în prevenirea schimbărilor climatice pentru a ocupa primele trei locuri din clasament. Pe următoarele trei s-au clasat Danemarca, Marea Britanie şi Suedia. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Australia, Kazakhstan şi Arabia Saudită.
Cei mai mari doi producători de emisii, Statele Unite ale Americii (locul 34) și China (locul 47), şi-au îmbunătățit poziţia datorită investițiilor lor masive în energie regenerabilă și încercării de a reduce producția de energie pe bază de cărbune.
În ceea ce priveşte tendinţa mondială, după un deceniu în care emisiile globale au fost în continuă creștere, în 2014 există semne de încetinire sau chiar de oprire a acestei tendinţe.
Citeşte şi: COP21: Mai multe ONG-uri româneşti, premiate de Ambasada Franţei în România
Vedem tendinţele globale, care indică schimbări promițătoare în unele dintre sectoarele cele mai relevante pentru protecția climei și pași importanți spre o transformare a sistemului energetic. (…) Următorii ani, vor fi cruciali pentru decarbonizarea sectorului energetic la nivel mondial. În anii 2013 și 2014 am găsit, pentru prima dată, o cantitate de capacităţi nou instalate din surse regenerabile mai mare decât din toate celelalte surse de energie combinate; asta indică faptul că multe țări au început deja decarbonizarea sectorului energetic “, spune Jan Burck (Germanwatch), autor al CCPI.
Cu toate acestea, pe măsură ce țările din întreaga lume au început acum să investească în energia regenerabilă pe o scară masivă, UE riscă să rămână în urmă, mai spun autorii indexului.
Indexul de Performanţă în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a creşte transparenţa în privinţa politicilor climatice internaţionale. Pe baza unor criterii standardizate, indicele evaluează și compară performanța de protecție a climei din 58 de țări, care sunt împreună responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile globale de CO2 legate de energie.
Citeşte şi: UPDATE. Soarta mediului, decisă la Paris. Mesajul președintelui Iohannis
