Persoanele implicate în tentativa de lovitură de stat din Turcia au conceput un plan în trei faze, pentru preluarea controlului asupra unor instituții guvernamentale cheie din Ankara, potrivit unor surse militare, citate de cotidianul Hurriyet, citat de Agerpres.
Potrivit surselor, planul, conceput să se desfășoare în trei faze, includea transportul unor comandouri de jandarmi de circa 5.000 de membri spre capitală, pentru a prelua controlul asupra unui instituţii guvernamentale cheie.
Prima fază prevedea ca avioane de transport C-130 să decoleze de pe aeroporturile militare din Malatya, Kayseri şi Ankara spre oraşul Şirnak, din sud-vestul ţării, la graniţa cu Siria şi Irak, o regiune unde se poartă unele din cele mai intense lupte împotriva militanţilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi unde comandourile de jandarmi joacă un rol important.
Faza a doua consta în formarea unui pod aerian între Şirnak şi baza Eitmesgut din Ankara, pentru transportul comandourilor cu ordine false.
A treia fază prevedea transportul comandourilor spre poziţii-cheie din Ankara, precum clădirea parlamentului, complexul prezidenţial, biroul premierului şi sediile Statului Major al armatei, Ministerului de Interne, agenţiei naţionale de informaţii (MIT) şi forţelor speciale de poliţie, ca şi staţia de telecomunicaţii prin satelit, un nod-cheie în reţeaua de telecomunicaţii a Turciei.
Imediat ce informaţii despre această mişcare au ajuns la Ankara pe 15 iulie, guvernatorii şi şefii poliţiilor din toate oraşele implicate, şi anume Kayseri, Malatya şi Şirnak, au fost alertaţi de unităţi de securitate.
Până în momentul respectiv, unele din avioanele C-130 aterizaseră însă deja pe aeroportul din Şirnak. Pentru a împiedica decolarea lor, biroul guvernatorului din Şirnak a parcat autospeciale de pompieri şi alte vehicule pe pistă, la fel procedând şi ofiţerii din Kayseri şi Malatya (de unde ar fi trebuit să zboare avioane cu muniţii pentru complotişti).
Potrivit surselor citate de cotidianul turc, măsura de a bloca decolarea a fost un element-cheie în dejucarea tentativei de puci. Acesta se presupune că a fost unul din motivele arestării generalului Adem Huduti, comandantul Armatei a 2-a din Malatya, acuzat de participare la complot.
Armata a 2-a turcă este răspunzătoare cu securitatea graniţelor sensibile cu Siria şi Irak şi tot ea este prima responsabilă cu lupta împotriva PKK şi a Statului Islamic. De altfel, la Malatya, în apropierea aeroportului militar Erhaç, se află şi radarul de avertizare timpurie al scutului antirachetă american operat de NATO.
Sursele mai afirmă că un al doilea transport de trupe, având ca misiune luarea ca ostatic a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la hotelul unde acesta se afla în vacanţă cu familia, lângă staţiunea Marmaris de la Marea Egee, a fost dejucat în mod similar de poliţie în oraşul vestic Isparta.
Potrivit aceloraşi surse oficiale, complotiştii mai plănuiau să transporte comandouri de la baza muntoasă de la Egirdir, Isparta, spre Marmaris. După ce poliţia a luat măsuri pentru a bloca transportul aerian, complotiştii au închiriat 40 de autocare.
La aflarea veştii că poliţia i-a reţinut temporar pe toţi cei 40 de şoferi, junta a fost obligată să recurgă la planul de rezervă de a trimite forţe speciale loiale de la baza aeriană Çigli, de lângă Izmir, cu trei elicoptere. Acestea au atacat hotelul, dar nu reuşit să debarce, pentru că gărzile preşedintelui au deschis focul asupra lor.
Preşedintele părăsise hotelul cu o jumătate de oră în urmă, plecând spre Istanbul, după ce comandantul Armatei I, generalul Ümit Dündar, îl asigurase că va prelua aeroportul Atatürk de sub controlul juntei, ceea ce a şi reuşit, permiţându-i aterizarea avionului lui Erdogan, mai scrie Hürriyet despre desfăşurarea evenimentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă.
