Monarhul Juan Carlos şi-a văzut scăzând popularitatea sub impactul scandalurilor care au afectat familia regală în ultimii ani. Abdicarea, după 39 de ani, a fost pregătită încă din ianuarie, dar a fost amânată după alegerile europarlamentare.
Monarhul spaniol, în vârstă de 76 de ani, a apărut în ultima vreme deosebit de slăbit din cauza unor probleme de sănătate şi de ceva timp analiştii evocau posibilitatea cedării tronului Spaniei principelui Felipe. Premierul Rajoy a salutat munca regelui Juan Carlos ca „apărător neobosit al intereselor noastre” şi a transmis că procesul de abdicare a fost dezvoltat „într-un context de stabilitate instituţională şi de maturitate a democraţiei noastre”. Premierul a menţionat că regele Juan Carlos lasă spaniolilor „o datorie neplătită de gratitudine” şi a subliniat că regele este „un orator minunat şi cea mai bună imagine a Regatului Spaniei în exterior”, un „apărător neobosit” al intereselor Spaniei.
Citește și: GALERIE FOTO: Abdicări celebre
Adresându-se naţiunii la televiziunea şi radioul spaniole, regele a explicat rațiunile unei decizii motivate de necesitatea „reînnoirii” ţării şi a evocat de câteva ori că „o generaţie nouă, mai tânără, cu energii noi, care este decisă să preia cu hotărâre transformările şi reformele cerute de actuala conjunctură şi de sfidările de mâine”. O nouă generaţie încarnată de fiul său, prinţul Felipe de Asturia.
Şeful guvernului spaniol a anunţat convocarea unui Consiliu de Miniştri extraordinar pentru analiza abdicării regelui Juan Carlos şi a adăugat că pregătirea, caracterul şi experienţa în afaceri politice ale prinţului Felipe constituie o „puternică garanţie că mandatul său ca şef al statului va fi la înălţimea aşteptărilor noastre”. Regele a decis să lase tronul fiului său, 46 de ani, după 39 de ani de domnie. Şeful Casei Regale, Rafael Spottorno, a precizat că decizia suveranului aparţine doar lui Juan Carlos şi surse apropiate Palatului Zarzuela arată că este vorba de „o decizie îndelung gândită”, care a început în ianuarie. Regele, confruntat cu probleme de sănătate care îl împiedică să îşi exercite pe deplin funcţiile publice, s-a consultat cu primul ministru, cu Spottorno şi cu foşti şefi ai Camerei. Ieri, Juan Carlos a anulat o lege în vigoare în Catalonia, în timp ce prinţul Felipe a ajuns în El Salvador. Regina Sofia va reveni în Spania din New York, marţi.
Citește și: GALERIE FOTO: Cine este viitorul Rege al Spaniei
Regalişti vs republicani
Prinţul şi regina Sofia sunt membrii familiei regale cel mai bine situaţi în sondaje. Într-un interviu acordat de Juan Carlos anul trecut, acesta arăta că Don Felipe, care va domni ca Felipe al VI-lea, este „cel mai bine pregătit dintre prinţii de Asturia”. „Putem avea încredere, siguranţă şi mai ales ştim că vom avea pe cineva pregătit”. În acel interviu, regele a mai declarat că doreşte să lase ca amintire „un rege care a unit toţi spaniolii şi cu care am reuşit să restaurez democraţia şi monarhia”.
Abdicarea vine într-un moment mai delicat pentru instituţie, cu cazul Noos care îl implică pe ginerele său, Inaki Urdangarin, o afacere care a produs cele mai mari deservicii Coroanei. Instituţia regală, care a fost cea mai apreciată de spanioli, anul trecut a primit cel mai scăzut punctaj din istorie în ce priveşte încrederea – 3,72 din 10.
Anunţul abdicării regelui a uimit chiar şi simpatizanţii republicani care îi cer plecarea. Reacţiile nu au încetat să apară, iar pe site-ul Casei Regale era furtună. Alfredo Perez Rubaleaba, secretar general al PSOE a subliniat pertinenţa anunţului, precizând că decizia Majestăţii Sale este unul dintre evenimentele politice cele mai importante „de la restabilirea democraţiei”. Această decizie „culminează o domnie care a reprezentat un angajament de neabătut spre democraţie”. Republicanii sunt decişi să profite de moment pentru a cere un referendum pentru abolirea monarhiei.
Eroul tranziţiei
Regele de 76 de ani şi-a uimit ţara când la 18 aprilie 2012 a apărut slăbit în faţa presei pe culoarele unui spital madrilen. O diferenţă uriaşă faţă de eroul post-franchismului care la 23 februarie 1981, când tânărul rege în uniformă militară a rămas în memoria spaniolilor ordonând, într-un mesaj televizat, ofiţerilor pucişti ai Gărzii Civile care ocupau Parlamentul să reintre în cazarme. Dejucând acea lovitură de stat condusă de locotenent-colonelul Antonio Tejero, Juan Carlos, pe care dictatorul Francesco Franco îl desemnase succesorul său încă din 1969, s-a impus ca erou al tranziţiei democratice. Regele Juan Carlos de Burbon, încoronat la 22 noiembrie 1975 la vârsta de 37 ani, două zile după moartea dictatorului Franco, a însoţit destinul unei Spanii ieşite din dictatură pentru a se alătura cercului marilor democraţii europene.
Ani de zile, manierele simple şi naturale ale şefului statului, apropiat de poporul său, cu o viaţă privată discretă, pasionat de sport i-au adus afecţiunea spaniolilor. A fost o figură unificatoare. Dar în ultimii ani imaginea regelui îmbătrânit, implicat în scandaluri, nu a rezistat crizei economice care, după 2008, a blocat perioada de prosperitate şi a declanşat o criză profundă de încredere faţă de instituţiile statului. Regele a pierdut susţinerea supuşilor săi după ce în 2012 a căzut şi şi-a fracturat un şoldul la o vânătoare de elefanţi în Botswana. Acel safari somptuos, cu finanţare privată, secret până la accidentul regelui, a reprezentat un moment de revoltă a spaniolilor supuşi unor măsuri de austeritate în plină criză economică. 62% din spanioli erau la începutul acestui an de acord cu demisia regelui. Imensa sa popularitate i-a permis o pace regală privind viaţa sa privată, un pact tacit care a impus reţinere în media în tot ce îi putea afecta imaginea – reputaţia de vânător de fuste, dubioasele partide de vânătoare clandestine alături de dictatori. Dar în ultimele luni nimeni nu a mai putut ascunde problemele judiciare ale ginerelui său, acuzat de deturnare de fonduri publice şi spălare de bani şi inculpat alături de soţia sa, infanta Cristina, sau zvonurile potrivit cărora o parte a moştenirii contelui de Barcelona, Jean de Burbon – tatăl lui Juan Carlos – a tranzitat prin conturi în Elveţia, scandaluri care au făcut să se clatine Coroana spaniolă.
Casa de Burbon
Descendent al Casei de Burbon, născut la 5 ianuarie 1938 la Roma, Juan Carlos Alfonso Victor Maria de Burbon y Burbon este nepotul regelui Alfonso al XIII-lea, plecat în exil cu familia după instaurarea celei de-a II-a Republici, în 1931.
Tatăl său, don Juan, moştenitor direct, nu a domnit niciodată, iar dictatorul Franco l-a ales pe fiul acestuia pentru a-i succeda în fruntea statului. Din 1948, Juan Carlos şi-a părăsit părinţii şi a venit în Spania pentru studii şi pentru o formare sub oblădirea lui Franco, care pusese această condiţie pentru restauraţia monarhiei. Franco l-a înlăturat de la tron pe tatăl lui Juan Carlos, preferându-l pe fiul acestuia ca succesor pentru a menţine regimul. În timpul perioadelor de boală ale lui Franco, în 1974 şi 1975, Juan Carlos a fost numit şef de stat interimar şi la două zile după moartea dictatorului, intervenită la 2 noiembrie 1975, Juan Carlos a fost proclamat rege al Spaniei.
